În următorii zece ani România își propune să cheltuiască aproape zece miliarde de euro pentru achiziții din domeniul apărării, spre deosebire de Polonia, de exemplu, care și-a modificat bugetul de cumpărături pentru următorul deceniu, planificându-și 62 de miliarde de euro.
Spre deosebire de Polonia, însă, angajamentele României în zona apărării au fost mereu tergiversate și chiar alocarea de 2% din Produsul Intern Brut pentru ministerul Apărării a fost anul acesta pe muchie de cuțit, deși e o decizie NATO asumată. Ofițerii de carieră, cei care nu au nicio legătură cu zona politică au fost mereu sceptici în privința promisiunilor făcute la nivel politic, fiindcă ei știu cel mai bine situația precară a înzestrării, de la camioanele învechite și tancurile sovietice scoase la pensie până la depozitele de muniție în care climatizarea nu funcționează.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a adoptat Planul de înzestrare a Armatei României pentru 2017-2026. Este vorba despre un document care arată ritmul dotării Armatei României cu diferite tipuri de armament, tehnică de luptă și echipamente militare. Parlamentul României a aprobat deja inițierea procedurilor de atribuire a contractelor aferente pentru opt programe de înzestrare, care depășesc 100 de milioane de euro fiecare.
Potrivit generalului Nicolae Ciucă, șeful Statului Major prețul estimat pe care Bucureștiul l-ar putea plăti doar pentru înzestrarea cu rachete Patriot este de patru miliarde de euro. Premierul Mihai Tudose a declarat, de asemenea, că planul propus de ministrul Apărării privind achiziţia sistemului de apărare aeriană cu rachete Patriot va fi aprobat în această săptămână „într-o structură mai restrânsă”.
Așa cum arată planul dotării Armatei Române, care a circulat neoficial în presă, fără să punem la socoteală costul rachetelor Patriot, 60% din bugetul planificat va fi cheltuit pentru apărare antiaeriană, deci pentru diferite feluri de rachete, care vor veni în special din Statele Unite. Ceea ce ar putea însemna că România s-ar baza pe aliați pentru apărarea terestră, fiindcă numărul tancurilor funcționale este, se pare, mai mic decât cel care apare în statistici, după cum susțin surse apropiate ministerului de resort.
Potrivit Indexul Global Fire Power, România are 827 de tancuri, cu 50 mai puține decât anul trecut. Nu are niciun elicopter de atac, dar are 68 de elicoptere militare, 1456 vehicule de luptă, 134 de aeronave militare. Potrivit Indexului pe 2017, România se află pe locul 42 din 133 de state cercetate, într-o analiză care ţine cont de numărul brut de armamente, dar şi de populaţia aptă de mobilizare sau de structura geografică a ţărilor. România este devansată de state ca Myanmar, Cehia, Peru, Etiopia. Pe primul loc se află SUA, urmate de Rusia și China, iar pe ultimul loc Bhutan.
