Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și-a exprimat joi convingerea că până în 2019, când va prelua președinția prin rotație a Uniunii Europene, România nu va mai fi monitorizată în domeniul justiției și va fi primită în spațiul Schengen.
„România iși merita locul său natural în sânul UE și în spațiul Schengen”, a spus președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker în fața camerelor reunite ale Parlamentului, adăugând că Bruxelles-ul n-ar trebui să-i îngreuneze criteriile de aderare la Spațiul de Liberă Circulație. Mai târziu, după întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis, pe care îl cunoaște de multă vreme, Juncker a avansat și un termen până la care România să fie primită în Schengen și să i se ridice monitorizarea asupra Justiției: 2019. Atunci, România va prelua, pentru prima dată, președinția rotativă a Uniunii Europene.
Sfârșitul acestei monitorizări, cunoscută sub numele de MCV-Mecanismul de Cooperare și Verificare „nu înseamnă sfârșitul sau retragerea reformelor”, a explicat Junker, precizând că „după sfârșitul acestui mecanism, cooperarea va continua”, iar el, ca președinte al Comisiei Europene va „milita” pe lângă autoritățile române pentru a garanta „caracterul ireversibil al reformelor realizate”.
Este pentru prima dată când un înalt oficial european vorbește despre o dată limită în ceea ce privește ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare și nu e clar dacă este urmarea unor consultări cu liderii marilor puteri de pe continent sau daca este o dorință a șefului Comisiei Europene. În 2006, Jean-Claude Juncker, pe atunci premier, a căzut de acord să împartă cu Sibiul statutul de capitală culturală europeană pe care-l câștigase Luxemburgul. Klaus Iohannis, în calitate de primar al Sibiului l-a convins pe Junker să facă acest gest pornind de la faptul că luxemburghezii vorbesc aceeași germană ca sașii din zona Sibiului. Legătura dintre cei doi politicieni s-a păstrat și dezvoltat în timp, iar simpatia dintre ei ar putea să se resfrângă și asupra României.
De altfel, Junker a avut un discurs aproape sentimental în Parlamentul României: „observ un entuziasm adevărat” față de Uniunea Europeană și „mă bazez pe dumneavoastră pe toți românii”, a declarat președintele Comisiei Europene. „Trebuie să știm cum să iubim Europa, iar românii au arătat acest lucru”, a mai declarat Junker și a încheiat neașteptat: „Eu voi continua să vă iubesc. Trăiască România și trăiască Europa!”.
Președintele Comisiei Europene a ținut să precizeze că „nu au existat niciodată țări de mâna a doua în Europa” și nici țări care „să fie lăsate în urmă pe drum”. Dar a subliniat că „o Europă cu mai multe viteze este prevăzută în tratatele Uniunii” și că statele europene „pot avansa împreună, dar în ritmuri diferite”. Cu toată bunăvoința lui față de România, Jean-Claude Juncker admite că viitorul este al unei Europe în cercuri concentrice. Și așa cum sugera Klaus Iohannis în discursul său de ziua Europei, România ar trebui să aibă ca obiectiv apropierea de „nucleul” Uniunii, pentru a conta „mai mult” în procesul decizional, fiindcă doar astfel vor crește și „șansele ei de dezvoltare”.
Pentru președintele României, „două obiective importante” trebuie finalizate cât mai repede: aderarea la Zona Euro și la Zona de Liberă Circulație, Schengen. Iohannis le-a definit ca parte a „interesului strategic” al României și „speră” că vor deveni realitate „într-un viitor apropiat”.
La întrebarea cum va arată Uniunea Europeană în anii următori, atât Junker, cât și Iohannis vorbesc despre o Europă cu mai multe viteze, în care România trebuie să încerce să se apropie cât mai mult de „nucleu”
