Instituțiile de forță din România au încă tendința să se poarte în stil autoritarist, altfel nu se explică de ce activista turcă Oral Nalan a stat în arest preventiv două săptămâni. Nalan are statut de refugiat în Belgia încă din 2012, dar actele ei eliberate de autoritățile de la Bruxelles au fost puse la îndoială de Poliția de Frontieră din România, care a reținut-o pe 8 iulie, în vreme ce călătorea spre Bulgaria împreună cu fiica ei de 10 ani, unde urma să-și petreacă vacanța. Polițiștii români s-au alertat, fiindcă la verificarea actelor au descoperit o alertă Interpol, care preciza că femeia a fost condamnată în Turcia la 30 de ani de închisoare pentru acte de terorism. Imediat a fost emis un mandat de reținere și a început procedura de extrădare, care se decide în România printr-un proces juridic.
În fața autorităților române, alerta Interpol a fost mai puternică decât statutul de refugiat dat de Belgia și cu toate că judecătorii din Timișoara au decis săptămâna trecută eliberarea ei, procurorii au contestat hotărârea. Surse citate de presa autohtonă au declarat atunci că procesul extrădării ar trebui să meargă mai departe pentru a nu afecta bunele relații dintre România și Turcia și că ministerul de Externe de la București ar fi primit mai multe note verbale din Belgia în care erau amintite inclusiv consecințele nerespectării Convenției de la Geneva din 1951, care protejează refugiații. Pe de altă parte, potrivit legislației românești, judecătorii pot refuza orice cerere de extrădare dacă există suspiciuni rezonabile că persoana în cauză ar putea fi supusă torturii sau relelor tratamente în țara de origine, în cazul acesta, Turcia.
Autoritățile române au preferat să păstreze, însă, tăcerea în vreme ce Oral Nalan continua să stea în arest. Înainte de a fugi în Belgia în 2012, ea a mai stat trei ani la închisoare în Turcia, unde a fost născută și fiica ei. Membră a PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, aflat pe lista formațiunilor teroriste a Uniunii Europene, dar nu și a Națiunilor Unite, Nalan este considerată în Belgia o luptătoare împotriva represiunii și pentru drepturile femeilor.
Presiunile internaționale, notele trimise de Belgia și statutul de refugiat statuat prin legi internaționale și autohtone, n-au contat în fața procurorilor. Abia după ce Interpol și-a retras alerta, procurorii și-au retras și ei contestația. Așa că în această după-amiază Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv eliberarea turcoaicei Oral Nalan.
În timpul procesului, ambasadorul Turciei în România Osman Koray Ertaş a făcut presiuni publice pentru extrădarea ei, declarând că autoritățile de la Ankara sunt „surprinse și întristate” că în România o condamnată „dintr-o grupare teroristă de extremă stânga” este numită activistă.
Faptul că Oral Nalan, cu statut de refugiat în Belgia, în loc să-și petreacă vacanța pe malul mării și-a consumat-o într-o închisoare românească arată atât hărnicia polițiștilor în apărarea graniței cu spațiul Schengen, de unde venea activista, cât și un reflex al procurorilor, care vine din frigul comunist. În plus a fost evidentă înclinația balcanică a diplomației române, care lasă lucrurile să treacă, fiindcă Turcia e mare și e lângă noi, iar Belgia e mică și departe, chiar dacă soră în UE cu România.
