Ungaria și Polonia au lăsat să se înțeleagă în ultima vreme că Grupul de la Vișegrad va trebui să se extindă și cu alte țări din regiune pentru a avea un impact mai mare la nivelul Uniunii Europene. Ar fi vorba despre includerea României, Croației, Sloveniei și eventual a Bulgariei.
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a vorbit în noiembrie 2015 cu ocazia vizitei sale la București despre un scenariu de lărgire a cadrului Vişegrad, explicând că ar fi „foarte fericit” dacă G4 ar avea și alți parteneri regionali și ar avea contacte mai intense cu România. Fostul premier Victor Ponta a încercat să facă pasul spre Grupul de la Vișegrad, dar a fost temperat de președintele României. În vreme ce acum, șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE este unul dintre cei care și-ar dori o apropiere de Grupul de la Vișegrad. În general fruntașii coaliției de guvernământ se regăsesc tot mai mult în politicile din Polonia sau Ungaria, în vreme ce președintele Klaus Iohannis este rezervat, dacă nu cumva chiar reticent.
G4 sau Grupul de la Vișegrad a fost numit așa după cetatea medievală ungară unde a fost semnat în februarie 1991 primul document comun între Václav Havel, primul președinte post-comunist al Cehoslovaciei, președintele polonez Lech Wałęsa și premierul ungar József Antall, pentru sprijin reciproc în aderarea la Uniunea Europeană. România a fost refuzată atunci din cauza contextului intern legat de mineriadele care au influențat viața politică autohtonă de la începutul anilor ’90.
Cele patru state din G4, Ungaria, Polonia, Slovacia și Cehia au avut un parteneriat foarte activ în special înaintea aderării lor la comunitatea europeană, dar și în ultimii doi ani în strategia comună de a se opune primirii migranților, de a lupta împotriva multinaționalelor și de a colabora pe aceste subiecte în interiorul Uniunii Europene. Budapesta pare tot mai interesată de această idee, iar la întâlnirea dintre miniștrii de Externe ungar și român s-a discutat, se pare, mai intens acest subiect.
Șeful diplomației române, Teodor Meleșcanu, a declarat că Bucureștiul este interest de colaborarea cu țările de la Vișegrad și că va participa la reuniunea V4 asupra Balcanilor de săptămâna viitoare unde se vor discuta și teme de interese pentru România.
Ministrul ungar de Externe, Peter Szijajrto, a precizat că țările din grupul de la Vişegrad înregistrează o creştere economică mai mare decât cea din Europa, situaţie care se constată şi în ceea ce priveşte România. „Presupunem că, printr-o colaborare mai strânsă, vom realiza profituri economice şi mai mari”, a declarat șeful diplomației ungare, adăugând că interesul ca România să aibă o economie prosperă este foarte mare fiindcă 5% din exportul Ungariei merge spre România: „cu cât mai bine funcţionează economia României, cu atât mai mult importăm noi”, a subliniat Peter Szijajrto. „Strângerea cooperării dintre ţările Vişegrad şi România ține de interesul nostrum pragmatic”, a mai declarant ministrul ungar de Externe.
Naționalismul și, parțial, euroscepticismul celor patru state de la Vișegrad, face parte și din setul de valori al liderilor arcului de guvernământ din România. De aceea, Călin Popescu Tăriceanu, șeful Senatului, îi îndemna acum o lună pe diplomații români să aibă consultări politice cu grupul de la Vișegrad, în același timp în care susținea că alianțele strategice și fidelitățile României n-ar trebui să fie doar față de NATO sau Uniunea Europeană.
Consilierul prezidențial Leonard Orban a vorbit despre interesele comune regionale ale României și G4, dar a subliniat că România, spre deosebire de Ungaria, Polonia, Slovacia și Cehia, are viziuni diferite asupra viitorului Uniunii Europene.
Nu e clar ce se va întâmpla mai departe, dar e cert că tendințele interne din România converg cu cele din Polonia și Ungaria, cu singura deosebire că fruntașii autothoni nu au reușit să administreze situația economică și țara se află în pragul unei crize.
