Guvernul de la Chișinău a decis, pe 23 mai, să extindă controlul mixt de la granița Moldovei cu Ucraina în alte două puncte de control de pe segmentul transnistrean de frontieră. La fel ca în cazul postului mixt de la Cuciurgan, care funcționează deja de un an, grănicerii și vameșii moldoveni vor efectua controlul pe teritoriul ucrainean. Este vorba despre punctul rutier „Goianul Nou-Platonovo” și punctul feroviar „Novosaviţcaia-Cuciurgan”. Intenția guvernului moldovean este de a introduce controlul mixt la toate punctele de trecere a frontierei, de pe segmentul transnistrean, până la sfârșitul acestui an. Guvernul de la Chișinău dă asigurări că procedura controlului mixt, după principiul „o singură oprire - un singur ghișeu”, va simplifica circulația oamenilor și a mijloacelor de transport, va optimiza operațiunile de import-export, va permite combaterea mai eficientă a crimei transfrontaliere și va face frontiera mai sigură. Tiraspolul susține contrariul.
După trecerea unui an, cum este privită în Transnistria activitatea punctului mixt de control, moldo-ucrainean, la Cuciurgan? – cel mai circulat punct de trecere de pe segmentul transnistrean. Lina Grâu a discutat cu Rosian Vasiloi, expert în politici de securitate la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”.
Europa Liberă: Dle Rosian Vasiloi, aș vrea să discutăm cu Dvs. subiectul postului comun de control Pervomaisk – Cuciurgan. Dvs. urmăriți tema, urmăriți subiectul. La ce etapă sunt procedurile și situația la acest post?
Rosian Vasiloi: „Puțină istorie. Acest punct de trecere este unul din cele 65 la frontiera de stat cu Ucraina, în conformitate cu acordul semnat în ’97. Tot în ’97 a fost semnat un alt acord care prevede instituirea controlului comun în șapte puncte de trecere la frontiera moldo-ucraineană, Cucuirgan – Pervomaisk fiind unul din ele și în acest punct de trecere din ’98 până în 21 noiembrie 2001 s-a efectuat controlul în comun, dar numai pe linia serviciului vamal. Pe 21 noiembrie 2001, partea ucraineană s-a retras din exercițiul controlului în comun în toate cele șapte puncte de trecere, după care s-a revenit în șase din ele în anul 2005-2006.
Și, ulterior, deja în 2017, după o pregătire minuțioasă de către autoritățile de frontieră din Republica Moldova și Ucraina, s-a instituit controlul în comun în acest punct de trecere Pervomaisk – Cuciurgan pe data de 17 iulie, cu o întârziere de la data stabilită de două luni de zile. Și la prima etapă era stabilită o schemă tehnologică provizorie prin care se stabilea că persoanele care traversează frontiera de stat se înregistrează benevol și numai pe sensul de intrare în Republica Moldova.
Ulterior, pe la mijlocul lunii aprilie, a fost anunțat că deja controlul, cel puțin pe linia activității poliției de frontieră, care prevede înregistrarea persoanelor și mijloacelor de transport, se efectuează pe deplin. Din informațiile de care dispun la momentul de față nu este chiar așa – tot se efectuează benevol, dar cel puțin personalul poliției de frontieră și al serviciului vamal este dislocat atât pe sensul de intrare în Republica Moldova, cât și pe sensul de ieșire din Republica Moldova.
În același timp sunt anumite proceduri provizorii pe linia activității Serviciului vamal, care efectuează numai proceduri de export și reexport cu posibila extindere a acestor proceduri undeva, eu așa estimez, la mijlocul lunii iulie, când autoritățile noastre, cel puțin în acest punct de trecere, vor efectua controlul deplin – atât pe linia activității Serviciului vamal, cât și pe linia activității Poliției de frontieră pe sensul de intrare și pe sensul de ieșire din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Subiectul a fost discutat foarte mult, inclusiv la nivel politic, și înainte de lansare, și după lansare. Tiraspolul, susținut de Moscova, a protestat vehement împotriva deschiderii acestui punct. Este explicabil cumva, pentru că este unul din punctele vitale, punctele unde este cel mai mare tranzit din regiunea transnistreană spre Ucraina și invers. Acum, Tiraspolul continuă să afirme că Chișinăul pune bariere artificiale în calea comerțului și a liberei circulații a persoanelor. Care este situația de fapt?
Rosian Vasiloi: „De fapt, Tiraspolul și pretinsele autorități de la Tiraspol fac jocul Rusiei, care prin orice metode încearcă să împiedice desfășurarea mecanismului controlului în comun. Nu le convine lor, pentru că își pierd pârghiile asupra unor mecanisme, aș putea spune așa, de dobândire ilicită a unor mijloace financiare în urma contrabandei care se efectuează prin acest punct de trecere.
Dvs. ați menționat foarte corect – este cel mai mare punct de trecere pe segmentul transnistrean. Conform estimărilor oficiale, traficul pe an este de peste un milion de traversări de către cetățeni și mijloace de transport. În afară de aceasta, se află pe ruta de tranzit din Republica Moldova spre Ucraina, regiunea Mării Negre.
Anul trecut noi am făcut mai multe analize pe acest subiect și vreau să vă asigur că în niciun fel activitatea acestui punct de trecere nu afectează nici cetățenii, nici agenții economici, care sunt înregistrați în câmpul legal al Republicii Moldova. Eu mi-aș dori ca pe lângă faptul că noi asigurăm controlul prin acest punct de trecere să fie asigurat și mecanismul cum acești agenți economici contribuie la bugetul de stat al Republicii Moldova, nu numai la îmbogățirea sau plățile oficiale și neoficiale către autoritățile separatiste.”
Europa Liberă: Deocamdată nu contribuie în niciun fel.
Rosian Vasiloi: „Deocamdată nu contribuie în niciun fel și asta este clar. În afară de acest lucru, noi trebuie să ținem cont că anumitor controale sunt supuși numai agenții economici, și nu mă refer acum la cetățenii simpli din regiunea transnistreană, care sunt tot cetățenii noștri și activează în bază de patente. Dar până la urmă, autoritățile Republicii Moldova trebuie să găsească un mecanism ca acești cetățeni să intre prin activitatea pe care o desfășoară în regiunea transnistreană în câmpul legal al Republicii Moldova. Eu cred că în acest sens sunt mai multe mecanisme care pot fi implementate pentru a asigura controlul eficient pe acest segment atât pe linia activității poliției de frontieră, cât și pe linia activității serviciului vamal, aspectele legate de fiscalitate etc., etc.
Noi vedem în ultimul timp o avalanșă de întâlniri în cadrul grupurilor de lucru pe vamă, fitosanitarie, farmaceutică etc., în care se discută aceste subiecte, noi nu știm care este substratul acestor negocieri, pentru că noi suntem informați post-factum că „întâlnirile au fost, s-a discutat”… Dar ce concret se discută nu este clar și sunt anumite îngrijorări care reies din aceste negocieri și întâlniri. Și asta, reieșind din practica anterioară din procesul de negocieri, cum ar fi ce s-a întâmplat cu plăcuțele de înmatriculare. Pentru că documentul semnat, așa-zisa decizie protocolară este ca o umbrelă, dar substratul ce este în acele patru anexe la această decizie protocolară nimeni nu cunoaște. Dar separatiștii de la Tiraspol, pretinsele autorități treptat, treptat deschid mai multe paranteze care, iarăși repet, ne aduc pe noi la concluzia că nu e chiar atât de roz precum se prezintă.
Și de aici trebuie să fim foarte atenți în acest sens. În primul rând, să prevaleze interesul național, legislația Republicii Moldova, Constituția Republicii Moldova și nu interesele obscure ale unor elite atât de la Chișinău, cât și de la Tiraspol, Kremlin și, nu în ultimul rând, elitele regionale de la Odesa și elitele de la Kiev.”
Europa Liberă: Acest lucru, ceea ce spuneți Dvs. înseamnă că aveți anumite îngrijorări că această accelerare a activității grupurilor de lucru ar putea însemna că ar putea urma niște evoluții și în acest domeniu?
Rosian Vasiloi: „Evoluții și nu întotdeauna aceste evoluții pot fi pozitive sau în interesul național al Republicii Moldova. Și eu iarăși reies din acea experiență pe care noi o avem în monitorizarea procesului de reglementare transnistreană, în particular în ultima jumătate de an. Secretomania aceasta și lipsa de comunicare cu cetățenii, cu mediul de experți, cu societatea civilă, cel puțin pe mine mă îngrijorează și ar veni în contradicție cu acele măsuri pe care noi ar trebui să le facem în comun, pentru că suntem, dacă aș putea spune așa, pe aceeași parte a baricadei.
Pentru că reglementarea transnistreană nu este în interesul unei anumite persoane sau al unui anumit partid. Reintegrarea Republicii Moldova este în interesul țării și trebuie să fie transparență maximă pentru a nu admite anumite derapaje și a nu încălca sau a trece peste liniile roșii.
Și una din liniile roșii este negocierile între Ucraina și Republica Moldova pe aspecte legate de securizarea frontierei de stat – controlul comun, patrularea comună – nu poate fi supusă discuțiilor în formatul „5+2”. Este subiectul discuțiilor pe bilaterală și aici nu poate să ne impună nouă pozițiile nici Federația Rusă, nici Uniunea Europeană, nici Statele Unite și cu atât mai puțin autoritățile separatiste de la Tiraspol.”
Europa Liberă: Exact asta voiam să vă întreb, pentru că discuția se încearcă a fi transferată în plan politic - această discuție tehnică între Chișinău și Kiev – și se încearcă aducerea ei pe platforma „5+2”. Urmează și o întâlnire la Roma zilele acestea.
Rosian Vasiloi: „Eu am văzut anumite reacții de la Tiraspol, de la autoritățile separatiste care vor încerca să ridice această întrebare pe această platformă. Eu vreau să văd care o să fie reacția autorităților de la Chișinău, pentru că, repet: este un subiect care nu poate să fie supus discuțiilor în acest format. Este, dacă doriți, o cutumă pe această dimensiune în discuții și în negocieri între Ucraina și Republica Moldova.
Încercarea lor de a politiza acestui subiect, de fapt, pe mine mă transferă într-o altă dimensiune – de ce nu se trece de la aspecte tehnice în negocieri pe negocierea reglementării politice a conflictului transnistrean, pe subiecte legate de securitate, de demilitarizare a regiunii transnistrene?
Noi vedem acum că se încearcă discuții pe subiectul drepturilor omului. Vreau să văd care o să fie rezultatul acestor discuții, pentru că acest subiect nu a fost supus în niciun fel monitorizării din partea autorităților Republicii Moldova. Și ceea ce este mai grav, niciun fel de monitorizare nu se va efectua de către OSCE sau misiunea OSCE în Republica Moldova, care se eschivează de la, de fapt, principala lor sarcină: contribuirea la reglementarea politică a conflictului transnistrean. Și prin toată această debandadă și toate aceste vizite a dlui Scanlan la Tiraspol, discuții cu autoritățile din Republica Moldova, de fapt, el încearcă nu altceva decât să-și bifeze în CV-ul său personal încă un punct, că el „a contribuit la ceva”, ceea ce în realitate nu este.
Dar dacă să ne întoarcem la subiectul controlului în comun, eu am văzut că la ultima ședință de Guvern autoritățile din Republica Moldova au primit împuterniciri pentru negocierea a două, cel puțin, protocoale cu privire la controlul în comun încă în două puncte de trecere. Și aici vorbesc despre Cuciurgan - Novosavitkaia, este un punct de trecere feroviar, prin care trec garniturile de trenuri, inclusiv de pasageri din Republica Moldova spre Odesa și, iarăși, este un subiect care necesită a fi controlat mai îndeaproape de către autoritățile de frontieră din Republica Moldova. Și un alt punct de trecere este Goianul Nou - Platonova, un punct de trecere auto, și el cu statut internațional.
Să vedem cum vor evolua negocierile. Eu încă nu cunosc la ce etapă se află partea ucraineană pentru a primi aceste împuterniciri de lansare a negocierilor cu Republica Moldova pentru aceste puncte de trecere. Vreau să cred că n-o să fie procesul tergiversat de ambele părți. Eu cunosc că din punct de vedere tehnic deja discuțiile au fost lansate, dar urmează o procedură pur birocratică atât din partea Republicii Moldova, cât și din partea Ucrainei. Cu părere de rău, în Ucraina legislația națională nu prevede mecanisme prin care acest lucru ar putea să fie efectuat mai repede. La noi acest lucru am văzut că s-a făcut, pentru că printr-o hotărâre de Guvern autoritățile au primit posibilitatea și pentru a negocia, dar și pentru a semna aceste protocoale.
Aici mai este un lucru de care trebuie să ținem cont – dezvoltarea infrastructurii în aceste puncte de trecere. Unde vor fi dislocate autoritățile noastre, polițiștii de frontieră și vameșii? Pentru că din experiența precedentă pentru Pervomaisk – Cuciurgan, acest proces se tergiversează și noi vedem că nici până în ziua de astăzi, de fapt, infrastructura acestui punct de trecere, Pervomaisk – Cuciurgan, nu pe deplin răspunde unor necesități.
Vreau să cred că și Uniunea Europeană și partenerii vor contribui la dezvoltarea acestor concepte. Și, iarăși, să nu ne uităm spre ce spune Federația Rusă, ce spun autoritățile transnistrene. Trebuie să mergem înainte și nu pentru faptul că înainte a fost mai bine, dar ca să închidem totalmente, sută la sută sub controlul autorităților Republicii Moldova segmentul transnistrean cu lungimea de 453,4 km, atât în punctele de trecere, cât și la frontieră.”
Europa Liberă: Dle Vasiloi, la ce evoluție vă așteptați în ceea ce privește acest control comun moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean?
Rosian Vasiloi: „Fiind optimist, dar și realist, eu estimez că până la finele acestui an să dea Domnul ca pe deplin să fie efectuat controlul în punctul de trecere Pervomaisk – Cuciurgan, fix cum se efectuează procedurile de control la Leușeni – Albița sau la Criva – Mămăligă, sau la Briceni – Rosoșeni. Și încă pentru o etapă provizorie în aceste două puncte de trecere – feroviar, Cuciurgan – Novosavitkaia și Goianul Nou – Platonova.
Vom vedea cum vor evolua aceste lucrări. Noi vom monitoriza din partea noastră, în caz de necesitate vom veni cu anumite alerte și poziții publice față de autorități și față de cetățeni. Dar cred că după 27 de ani de la independență și după 17 ani de când noi am preluat sectorul frontierei de stat cu Ucraina sub pază a venit timpul ca noi să închidem odată și odată acest subiect.
Și să nu uităm că mai avem încă de finalizat demarcarea frontierei de stat cu Ucraina, cu acele două puncte sensibile de la nord, Naslavcea – hidrocentrala și de la sud ieșirea la Dunăre la Giurgiulești. Trebuie să semnăm tratatul cu privire la regimul frontierei de stat și asistență mutuală la frontieră cu Ucraina. Și, după cum spuneam: odată și odată să punem punct.
Este anevoios, cred că trebuie să avem destulă maturitate și voință politică de a merge până la capăt. Așa cum găsește Guvernul bani pentru „Chișinău-Arena” și nu întotdeauna acest proces este destul de transparent, așa cum găsește bani Guvernul pentru a profesionaliza armata, cred că se vor găsi surse financiare pentru a pune punct acestui subiect: preluarea 100% a controlului pe segmentul transnistrean a frontierei de stat în varianta actuală și dezvoltarea lui reieșind din mediul în care ne aflăm, de securitatea, aspecte legate de securitatea regională, prezența ilegală a trupelor de ocupație pe teritoriul Republicii Moldova și multe, multe alte aspecte.
Ceea ce se impune, încă un subiect foarte important, este ca autoritățile noastre, fie Poliția de frontieră, fie Serviciul vamal, fie Biroul de reintegrare sau Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene trebuie să aibă un mecanism clar de comunicare strategică și de informare a cetățenilor Republicii Moldova și a cetățenilor străini cu privire la beneficiul stabilirii controlului comun pe segmentul transnistrean. Pentru că lipsa aceasta de comunicare se vede, oamenii nu cunosc. Și eu asta nu spun în necunoștință de cauză, eu discut cu oamenii, mă deplasez în Zona de securitate, în localitățile care se află sub controlul constituțional, eu discut cu experții din Ucraina și se atestă o comunicare insuficientă, nu că ea nu este, dar este insuficientă.
Noi, la rândul nostru, mediul de experți, suntem gata să venim cu expertiza necesară, cu asistența necesară, cu sprijinul necesar pentru că, repet, noi nu suntem pe „baricade” diferite, noi suntem pe aceeași baricadă.”
