Vizitele la Chişinău a vicepremierului rus Dmitri Kozak, a comisarului european Johannes Hahn şi reprezentantul Departamentului de Stat american Bradley Freden ce urmează să aibă loc săptămâna viitoare sunt cele mai comentate în presă.
Editorialistului Ziarului Naţional Nicolae Negru nu i se par deloc întâmplătoare aceste vizite. „Rusia ar urmări să obțină garanții că R. Moldova va redeveni „vițelul blând de altădată”, iar oficialii europeni și americani, așteptați săptămâna viitoare la Chișinău, fie intenționează să „conlucreze cu Moscova” pentru a găsi mai ușor soluția conflictului transnistrean, fie vin să se asigure că R. Moldova nu va abandona calea integrării europene”. Venirea lui Kozak ar sugera că se pune la cale o guvernare PD-PSRM și Moscova dorește să se convingă că interesele Rusiei vor fi respectate. Hahn şi trimisul american vin să se asigure că R. Moldova nu abandonează calea integrării europene, dacă va exista acest pericol, nu vom avea guvern până la 9 iunie și vom merge la alegeri parlamentare anticipate, crede Nicolae Negru.
Comentatorul politic Corneliu Ciurea consideră că vizita celor trei oficiali va fi una importantă, dar deloc surprinzătoare. El crede că oficialii vin pentru a clarifica situația în care se află Republica Moldova. „Nu cred că ei toți trei se vor întâlni împreună, dar informația va circula între ei. Cred că toți au în vedere o anumită alianță, eu cred că e vorba de PDM-PSRM, care încă nu e bătută în cuie”, spune Ciurea citat de IPN. Jurnalistul Ion Terguță consideră că vizitele celor trei oficiali străini mai degrabă nu sunt asociate cu formarea unei coaliții dintre PSRM și PDM. „Acești oameni nu vin la Chișinău pentru alegeri anticipate, este mai mult decât evident. Se va încerca o soluție politică”, afirmă Terguţă. „Cred că cea mai probabilă opțiune este o posibilă alianță dintre PDM și PSRM și dacă aceasta nu se va produce, probabil, vom avea alegeri anticipate” consideră comentatorul Vlad Kulminski. După părerea sa vizita celor trei oficiali străini concomitent în R. Moldova nu înseamnă un compromis geopolitic.
NewsMaker.md citează analişti care consideră că vicepremierul rus Dmitri Kozak vine la Chişinău pentru a discuta subiecte economice mai curând, decât de politică internă. „Dacă în ajunul sezonului fructelor Moscova va decide să reîntoarcă pe piaţa sa producţia moldovenească va fi p decizie îmbucurătoare”, crede analistul politic Igor Boţan. El precizează că mai trebuie soluţionată şi problema tarifului la gazele naturale. Comentatorul Alexei Tulbure crede şi el că Kozak vine la Chişinău în alte scopuri decât cel de a croi o coaliţie de guvernare. „Nu cred că o alianţă între PD şi PSRM este posibilă… Kozak vine să hotărască probleme economice şi să discute despre reglementarea transnistreană”, crede Alexei Tulbure. Comentatorul Andrei Popov consideră că vizita lui Kozak nu are ca obiectiv subiectele economice. „Această vizită sugerează că formarea unei coaliţii de guvernare e la faza finală. Kozak vine cu câteva săptămâni înainte de dizolvarea parlamentului. este un semnat clar că alegeri anticipate nu vor fi”, notează Andrei Popov. El crede că Kozak va avea întrevederi nu doar cu socialiştii, ci şi cu democraţii.
Dacă politicienii moldoveni, cu excepția socialiștilor, vor accepta să se întâlnească cu vicepremierul rus Dmitrii Kozak şi să discute chestiuni de politică internă, atunci vor recunoaşte rolul Rusiei ca actor regional fără de care nu va fi posibilă construirea unei coaliţii de guvernare, crede fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Alexandru Tănase citat de TVR Moldova. „După ce timp de 15 ani Rusia nu a mai influenţat, nu a mai desfăcut şi făcut Guverne, nu a mai făcut alianţe în Chişinău… acum Rusia îşi va recăpăta rolul de actor politic în R. Moldova, mai afirmă Alexandru Tănase.
Politologul Dionis Cenuşă observă că anunţul vizitei lui Dmitri Kozak la Chişinău a concis cu o solicitare depusă de Georgia şi Ucraina la grupul interguvernamental implicat în discuțiile despre reformarea Consiliului de Securitate al ONU. Acestea cer ca dreptul la veto să fie limitat pentru ţările din Consiliu care sunt parte a conflictului pe marginea căruia se adopta o rezoluție. „Evident, acest apel vizează Rusia. Nu este clar dacă Moldova a fost invitata sa semneze solicitarea georgian-ucraineană. Mă întreb dacă Democrații renunță la retorica anti-rusească pentru a lipi o coaliție de guvernare împreună cu Socialiștii lui Igor Dodon. Alegerile anticipate sunt o nenorocire pentru toate forțele politice, inclusiv pentru Democrați si Vladimir Plahotniuc”, notează Cenuşă citat de tribuna.md.
Jurnalistul Alexandru Cozer aminteşte pe cotidianul.md cine este Dmitri Kozak și ce prevedea planul său de federalizare a R. Moldova. „Kozak este considerat drept unul dintre cei mai apropiați funcționari moscoviți de președintele rus, Vladimir Putin. Politologul Stanislav Belkovski scria că Putin ar fi încercat chiar să-l pregătească drept succesor al său la Kremlin în 2008. Liderul de la Kremlin și l-ar fi dorit pe Kozak premier în 2004, dar până la urmă l-a ales pe Dmitri Medvedev. Numele lui Kozak este foarte cunoscut la Chișinău datorită celebrului „memorand Kozak”, la care a lucrat în 2003 chiar actualul vicepremier rus și care a fost foarte aproape de a fi acceptat de Chișinău”, notează jurnalistul. El aminteşte că memorandumul Kozak era o propunede de soluționare definitivă a conflictului transnistrean prin constituirea a unui stat moldovenesc federal asimetric. „Se propunea, între altele, crearea unui parlament bicameral format dintr-o cameră inferioară, aleasă prin reprezentare proporțională. Toate legile trebuiau însă consimțite de senat, a cărui repartizare era disproporționată în raport repartizarea populației pe teritorii… Practic controlul senatului urma să fie exercitat de Transnistria și Găgăuzia”, notează Alexandru Cozer.
