Ruslan Stânga, Director Executiv al Institutului pentru Inițiative Rurale remarcă faptul că deși R.Moldova este o țară predominant rurală, tinerii fug de acolo. Din lipsă de perspectivă. Valetina Ursu a stat de vorbă cu Ruslan Stânga.
Europa Liberă: Când vine vorba despre perspectiva tinerilor în mediul rural, se zice că aproape nu ar exista, pentru că mulți dintre ei mai degrabă aleg orașul sau în multe cazuri chiar aleg străinătatea. De ce nu se regăsesc tinerii în mediul rural?
Ruslan Stânga: „Moldova este cu 61,8 la sută de populație rezidentă în mediul rural. Deci, după Kosovo suntem cea mai rurală țară din Europa și, plecând de la această premisă, putem spune că și tinerii sunt cei mai mulți în zonele rurale.
Chiar după ce finalizează un ciclu obligatoriu de educație, cum ar fi treapta a 9-a, mulți dintre elevii zonei rurale nu știu ce să facă, sunt în derută.
Tinerii nu se regăsesc în plan de integrare în societate sau în plan de a se afirma la nivel local din multiple cauze. Politicile publice în Republica Moldova sunt țesute într-un așa fel încât întotdeauna orice am face suntem cu un pas în urmă. Cu atât mai mult că acest fenomen al migrației este un factor predominant, educația formală nu mai este atractivă pentru tineri și chiar după ce finalizează un ciclu obligatoriu de educație, cum ar fi treapta a 9-a, mulți dintre elevii zonei rurale nu știu ce să facă, sunt în derută. Și apare această prăpastie între diferite trepte educaționale, între piața muncii și calitatea educației și acest fel de prăpastie apare în mai multe domenii.”
Europa Liberă: Dar nepăsarea lor lasă o amprentă? Pentru că omul hotărât știe ce vrea, nu neapărat deplânge starea proastă a lucrurilor, dar se implică pentru a o schimba.
Ruslan Stânga: „Așa cum am văzut și în sondajul pe care l-am efectuat anul trecut, categoria de tineri între 18 și 25 de ani este tot atât de activă civic, cum sunt și pensionarii după 71 de ani. Dar nu vreau să arunc nicio bilă neagră în ograda tinerilor, pentru că tinerii sunt de regulă persoane raționale și ei reacționează la lucruri bune sau rele. Deci, într-un fel, neparticiparea tinerilor nu este în sine o cauză, ci este un efect; un efect al unui șir întreg de circumstanțe, cum ar fi politicile publice, cum ar fi pur și simplu lipsa unui interes de a rămâne și de a avea o activitate la nivel local. Deci, tinerii sunt persoane raționale, logice, care reacționează, într-un ecosistem social reacționează logic la anumiți factori.”
Europa Liberă: Și credeți că, dacă ar exista aceste politici, lucrurile s-ar schimba doar în baza unei hârtii, unui document? Aceste politici la nivel local al trebui să vină chiar din partea tinerilor.
Ruslan Stânga: „Absolut. Cred că acest efect de sinergie este posibil, deși noi nu l-am văzut în Republica Moldova cum e. Îl știm din cărți, îl știm din manuale, dar nu știm cu ce se mănâncă, dar aceasta este posibil, pentru că tinerii activi pot molipsi și alți tineri. Și noi am văzut în comunitățile noastre, ale Institutului pentru Inițiative Rurale, acolo unde comunitățile sunt deschise se întâmplă foarte multe lucruri direct sau indirect, fie la nivel de proiecte, fie la nivel de infrastructură și de investiții. Deci, noi credem că acolo unde tinerii pot genera schimbare și pot motiva alți tineri e posibilă schimbarea.”
Europa Liberă: Peste tot sunt tineri și peste tot se pot întâmpla lucrurile acestea bune.
Avem 1.050 de localități, 898 de primării și vreau să vă zic că în majoritatea din ele nu avem experiențe pozitive pe care să le replicăm.
Ruslan Stânga: „Cu regret, nu avem practici de succes sau de experiență pozitivă în majoritatea satelor. Avem 1.050 de localități, 898 de primării și vreau să vă zic că în majoritatea din ele nu avem experiențe pozitive pe care să le replicăm, pe care să le putem lua drept exemplu. Avem câteva insulițe de speranță pe care trebuie să le replicăm, trebuie să le facem cunoscute celorlalți tineri, sperând – că asta putem face – că ei le vor prelua și vor putea să facă acest efect sinergic în beneficiul societății în general.”
Europa Liberă: În mediul rural cunosc tineri destul de descurcăreți, care încearcă să plămădească o afacere și chiar dacă nu le reușește mai încearcă în alt domeniu și oricum sunt tineri care înregistrează succese, dar sunt cazuri unice. E puțină educație economică în școală, în familie? Ce se întâmplă? Sau mai degrabă părinții, fiind plecați peste hotare, încearcă nu să aducă banii câștigați acolo să-i investească acasă, dar din contra să integreze familia și să-și ia și odraslele în străinătate?
Nu sunt suficiente platforme ca tinerii să-și facă vocea auzită.
Ruslan Stânga: „Da, deci toate aceste lucruri pe care le-ați menționat sunt valabile, dar unul dintre lucrurile care mă alarmează și care îmi stă în minte este că nu sunt suficiente platforme ca tinerii să-și facă vocea auzită, începând din școli și finalizând cu ceea ce mai există, ceea ce a mai rămas. Cel puțin câțiva ani în urmă înclinam să acuz foarte mult primarii, și cred că am undeva dreptate să-i acuz, dar am observat că acolo unde se bate la ușă și unde se face soft advocacy, eu sunt adept al acestui advocacy așa-zis politicos, să știți că este rezultat. Atunci când se bate foarte mult la ușă, primarul reacționează și chiar finanțează. Am fost în Lituania ca să învățăm despre bugetarea participativă, dar să vă zic că în Moldova avem deja această experiență, numai că noi nu știm că se cheamă bugetare participativă. Avem primari care din bugetul local alocă fonduri pentru ca tinerii să le cheltuiască. Avem cu ce ne mândri...”
Europa Liberă: Unde sunt aceste exemple?
Ruslan Stânga: „Pot să vă zic că în satul Gaidar din Găgăuzia. Sunt comunități în care se întâmplă lucruri frumoase. Primarii, bine, nu e vorba de sume imense, colosale, e vorba de câteva mii de lei, dar pentru tineri e foarte mult și nu contează atât de mult suma, cât implicarea tinerilor și această delegare de responsabilitate. Eu cred că tinerii în Republica Moldova se pot mobiliza, este speranță și mă bucur că sunt mai multe programe, în special cu finanțare europeană prin care tinerilor li se oferă oportunități ca să înceapă o afacere, ca să iasă din zona de confort și să gândească altfel, li se dau oportunități alternative celor care există și cred că încetul cu încetul lucrurile se pot schimba.”
Europa Liberă: Pentru că urmează să aibă loc și turul doi al alegerilor locale, să vă întreb cât de activi au fost tinerii ca să râvnească la un mandat de consilier, de primar. Aveți o statistică, există interes? Pentru că deseori despre tineri se zice că aproape că nu vor să iasă la vot. Mă interesează cealaltă parte a monedei – vor ei să se implice în actul decizional?
Ruslan Stânga: „Da, cred că tinerii vor. Tinerii acționează foarte logic și ei nu că nu vor, dar ei nu sunt interesați, deci două lucruri diferite – a vrea și a nu fi interesat. Și în viziunea mea, un tânăr atunci când nu înțelege care este legătura dintre votul său și o viață mai bună, el stă acasă. Atunci când politicienii vor învăța să-și schimbe discursul, atunci când platformele electorale vor fi atât de atractive pentru tineri, inclusiv când tinerii vor face mobilizare în partide, nu doar persoanele, să zic așa, în etate, atunci cred că se va schimba la față și aspectul de implicare a tinerilor în politică. Și atunci când tinerii se vor implica în politică, vă asigur, tinerii urmează alți tineri și atunci vom avea și o rată mai înaltă de participare și în alegeri.”
Europa Liberă: Dacă ați fi Dvs. în mediul rural, ce ați face?
Ruslan Stânga: „Cred că, în primul rând, aș crea un grup de inițiativă cu câțiva tineri care gândesc ca mine și aș bate la ușa primăriei, aș participa la toate ședințele Consiliului local, aș veni – pentru început – cu propuneri și unul dintre lucrurile pe care le-am văzut și în Europa: acolo unde sunt propuneri, apar și soluții, pentru că este prea irezistibilă această cerere, este prea irezistibilă pentru ca primarii să nu zică: „Hai că o să încerc să fac ceva”. Oricât de rău, bine, rău intenționat, oricum există teren de discuții și bunul-simț, dialogul, dorința de a schimba lucrurile în orice context, indiferent cât de inhibitiv ar fi, oricum lucrurile se dezgheață.”
Europa Liberă: Cât timp va mai trece, în opinia Dvs., ca despre sate să nu se vorbească că sunt îmbătrânite, dar că se întineresc?
Ruslan Stânga: „Pot să vă răspund, dar, așa, cu o doză de naivitate sau cu o doză de optimism exagerat pot să vă zic că curând, dar văzând care sunt tendințele la nivel global, la nivel european trebuie să vă zic că politicienii trebuie să facă un repaus, să oprească un pic carul din loc, să regândească un pic felul de a face politică, să facă Moldova să fie o țară, un loc mai atractiv, ca oamenii, chiar dacă pleacă, să se întoarcă înapoi și să investească în țara lor.”
Europa Liberă: Dar și tinerii ar trebui să aibă acest interes ca în fiecare formațiune politică, acolo unde se identifică cu reprezentanții unui partid sau altul, să înțeleagă că trebuie să ajungă sânge proaspăt.
Ruslan Stânga: „Atunci când vom avea abordări mai inovatoare de genul sistemului proporțional preferențial și politicienii ar fi mai puțin vulnerabili la locuri, poziții, cred că atunci tinerii vor fi mai interesați, pentru că sistemul proporțional preferențial dă șanse tuturor, pe când sistemul pe care îl avem acum este plin de lacune și plin de lucruri care trebuie îmbunătățite. Și persoanele care sunt pe primele locuri rareori se întâmplă să fie tineri sau chiar dacă sunt, sunt rare așa cazuri.”
Europa Liberă: Deseori auzi că tânărul prea greu pune preț pe valori, pe munca lui, așteaptă repejor să aibă mașină, să aibă apartament, să nu trudească neapărat în sudoarea frunții. Nu generalizăm, dar sunt foarte multe cazuri și această atitudine a lor e chiar demotivantă pentru ei.
Ruslan Stânga: „Așa este. Eu m-aș uita un pic mai pozitiv la aceste lucruri, pentru că, dacă ar fi să fiu realist – cum sunteți Dvs. –, atunci aș fi fost într-o derută, dar încerc să cred și am convingerea că tinerii din Republica Moldova au în ei ascunsă o energie imensă care nu este valorificată. Această energie trebuie pusă pe o cale dreaptă, trebuie alimentată corect; tinerii reacționează nu la critică, ci la încurajare; tinerii nu iubesc să le spui ce să facă, ci le plac să le sugerezi; tinerilor le place să petreci timp cu ei și să fii un exemplu. Nu-i spune unui tânăr ce trebuie să facă, arată-i ce trebuie să facă. Și cred că în Republica Moldova tinerii sunt cu potențial, sigur că sunt probleme, dar vreau să le insuflu o rază de optimism. Dacă fiecare își va face partea fiind un exemplu, având un discipol alături, un tânăr, o tânără alături și învățându-l lucrurile bune, pot să se întâmple și lucruri bune în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Deseori aud de la generația tânără că aproape că nu au modele în societate după care să se orienteze, iar dacă nu există asemenea repere și ei uneori încurcă cărărușa și se identifică cu cel care nu neapărat este integru moral, care nu neapărat pune accent pe interesul național și de aici molipsirea asta despre care ați spus Dvs. la început, molipsire nu în sensul frumos al cuvântului, dar invers.
Trebuie să învățăm tinerii să discearnă între informația falsă și neadevărată, între propaganda tipică și ceea ce este o informație; între un film de prost gust și un film de calitate.
Ruslan Stânga: „Centrele de influență, ceea ce poate influența tinerii foarte mult, acum, de exemplu, 5-10 ani în urmă s-au schimbat foarte mult. Trebuie să nu subestimăm forța de influență a internetului, a rețelelor de socializare ș.a.m.d. Și plus trebuie să învățăm tinerii să discearnă între informația falsă și neadevărată, între propaganda tipică și ceea ce este o informație; între un film de prost gust și un film de calitate. Deci, toate aceste calități noi trebuie șlefuite și trebuie ascuțite și trebuie șlefuite simțuri noi în tineri. Și tinerii cu aceste simțuri noi vor putea face lucruri bune. Încă un lucru important este cultura de a citi cărți. Noi am uitat să citim cărți. Bibliotecile așa și stau. Întrebați bibliotecarii de la sate, ei zic că nu prea se citește. Citesc copiii din generația nouă care vine, iar generația asta, așa să-i zic, X nu prea citește cărți și asta se vede.”
Europa Liberă: Pentru că în mediul rural tânărul deseori mai degrabă alege să ajungă la bar decât la bibliotecă, sunt prea puține evenimente culturale, doar dacă e o sărbătoare dedicată satului, comunității e prea puțin pentru un tânăr să se implice.
Ruslan Stânga: „Așa este. Cultura de a te distra sănătos și de a te distra în spiritul unor valori este practic absentă în mediul rural și de asta ziceam că aceste centre de tineret, centre de creație și ce mai avem noi trebuie să fie administrate de tineri, cheia trebuie să fie la un tânăr, trebuie să fie administrate de tineri și acest spațiu de siguranță și comoditate psihologic-emoțională; aceste centre pot fi regândite și pot fi făcute ca să fie în avantajul și în interesul tinerilor din mediul rural.”
