Într-o analiză publicată de Adevărul și semnată de jurnalistul Deutsche Welle Vitalie Călugăreanu, cititorii din România află detalii prea puțin cunoscute despre negocierile guvernului de la Chișinău cu Gazprom în chestiunea gazelor.
E vorba de acea datorie de 709 milioane de dolari, a Transnistriei către Gazprom, pe care Chișinăul ar trebui să o achite ca să i se ofere un preț „corect”, spun rușii. Or Chișinăul spune că e datoria e „inventată” și cere un audit extins la MoldovaGaz, unde Gazprom este acționar majoritar. Transnistria are altă datorie față de Gazprom: peste 7 miliarde de dolari, pentru care concernul rus nu a emis niciodată vreo pretenţie. Tiraspolul nu a plătit niciun ban pentru gazele furnizate de Rusia, ci a păstrat banii care au slujit la susținerea regimului separatist. Călugăreanu semnalează că exact acum, în timpul negocierilor, media ruse difuzează declarații epatante. Igor Korotcenko, membru al Consiliului civil de pe lângă Ministerul rus al Apărării, a spus la principalul post de televiziune că e „adeptul unei abordări dure. Resursele de aur şi valută ale Moldovei se ridică la 3,7 miliarde de dolari. Dacă vor gaz rusesc, a spus Korotcenko, să depună un miliard de dolari din resursele lor de aur şi valută în conturile Gazprom. (…) Lasă-i să îngheţe! Fără milă! Rusofobia trebuie tratată cu frig şi cu preţuri de piaţă la gaze. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Ucraina”.
Tot din Adevărul aflăm că Rusia se indignează de decizia instanței supreme a Olandei de a returna Kievului, și nu unui muzeu din Crimeea, un tezaur numit „aurul scitic”, care a călătorit la Amsterdam pentru o expoziție înainte de anexarea peninsulei de către Rusia. Articolul amintește și povestea tezaurului României, trimis în Rusia în primul război mondial și niciodată înapoiat în întregime.
Și totuși, constată G4Media, România lipsește din lista statelor occidentale care au semnat o declarație comună în care își exprimă profunda îngrijorare cu privire la libertatea presei din Rusia.
Dacă declanșează alegeri anticipate, va arunca țara într-o instabilitate și mai mare
Criza politică din România produce azi accente acute. Petre Bădică recunoaște în Newsweek că s-a dovedit naiv crezând că președintele Klaus Iohannis se va întoarce din vizita în Egipt hotărât să pună capăt incertitudinilor. Pe ce s-a bazat ? Pe faptul că, după căderea guvernului Cîțu, șeful statului promitea să dea guvernarea „celui care va putea strânge o majoritate. Acum, nu mai e valabil”. Perplex, Bădică desfășoară variantele de evoluție : un guvern minoritar, cum se pregătește acum, nu va fi validat în Parlament, și atunci președintele „are două opțiuni, de care ar trebui să se teamă. Dacă declanșează alegeri anticipate, va arunca țara într-o instabilitate și mai mare. Va aduce la putere un PSD mai puternic decât în epoca Dragnea”. Dar Constituția nu-i impune anticipate, așa că l-ar putea desemna iar pe Florin Cîțu să formeze guvernul : „caz în care, spune Bădică, Iohannis ar putea fi suspendat”. Pavel Lucescu de la Ziarul de Iași e mult mai tranșant : „În scurt timp, dacă nu se schimbă, Iohannis va trebui să devină istorie. Pentru că, dacă ne uităm la ce a reuşit să «producă» în ultimele luni, (…) orice zi în plus cu el la Cotroceni ne costă deja prea mult. Suspendarea şi demiterea lui se transformă pe zi ce trece într-o urgenţă şi o datorie”.
