Autoritățile de la Chișinău au decis zilele trecute, pe fundalul unui număr ridicat de contaminări, să relaxeze limitat starea de urgență, instituind în locul ei codul roșu în sănătate publică, iar o fostă
ministră a sănătății, Ruxanda Glavan, deputată în Parlamentul de la Chișinău, explică într-un interviu la Europa Liberă ce nu au făcut autoritățile înainte de a relaxa, fie și limitat, restricțiile.
Ruxanda Glavan: „Instituirea stării de urgență în sănătatea publică sau așa-numitul cod roșu este un pas logic, având în vedere faptul că numărul de cazuri care se depistează zilnic rămâne a fi unul relativ mare și constant, ceea ce înseamnă că nici pe departe nu am trecut valul cel mare și înseamnă că transmiterea la nivel local este una destul de intensă. Respectiv, acesta este mecanismul prin care autoritățile utilizează prevederile Legii nr. 10, Legea cu privire la sănătatea publică și, respectiv, încearcă să păstreze anumite restricții cu scopul de a opri în măsura în care este posibil, prin restricțiile impuse populației, răspândirea virusului.
De fapt, comisia mai mult a făcut abuzuri decât regulă în domeniu...
Din punctul meu de vedere, nu era logică păstrarea stării de situație excepțională, asediu și război, pentru că noi am putut să facem o singură concluzie ca rezultat al acestor două luni: de fapt, comisia mai mult a făcut abuzuri decât regulă în domeniu, dar, ținând cont din nou de parametrii epidemiologici, de faptul că zilnic avem peste o sută de cazuri noi de îmbolnăvire, era logic să fie păstrat acest cod roșu. Lucrul pe care îl înțeleg eu este că, din păcate, după două luni de zile, autoritățile nu au reușit să educe populația și nu au reușit să-i explice populației ce înseamnă aceste restricții.
Pe de altă parte, văd că tocmai din considerentul că oamenii nu au perceput până la capăt care este gravitatea situației și ce se poate întâmpla dacă ieșim masiv să comunicăm și să socializăm, care ar fi riscurile pentru îmbolnăvirile ulterioare. Cel puțin, eu am rămas din nou dezamăgită atunci când pe data de 15 mai dimineață, de fapt, toată săptămâna trecută am stat cu nasul și cu ochii pe pagina web a Ministerului Sănătății sau a guvernului, încercând să găsesc un proiect de decizie care ar lămuri clar oamenilor cine iese la serviciu, cum iese la serviciu, care industrie și cum lucrează.
Mă așteptam să existe o claritate pentru fiecare domeniu.
Mă așteptam să existe o claritate pentru fiecare domeniu, lucru pe care nu l-am văzut cu toții decât până pe data de 16, dacă nu greșesc, seara și vedem și nemulțumirile, pe bună dreptate, ale mai multor reprezentanți din industria HoReCa, ale celor care sunt proprietari sau dețin cluburi sportive, saloane de înfrumusețare, deci toți cei care încă păstrează anumite restricții.”
Europa Liberă: Dar cum vă explicați că au tot spus cei de la guvern că starea excepțională nu va fi prelungită, vrând cumva să transmită că trebuie să repornim economia și, până la urmă, pare că s-au răzgândit sau numărul acesta mare de cazuri i-a determinat totuși să meargă pe calea precaută?
Ruxanda Glavan: „În mod normal, restricțiile epidemiologice se ridică atunci când se îndeplinesc cumulativ mai multe criterii medicale și epidemiologice. Eu mă așteptam să le văd, eu nu le-am văzut enunțate clar de către autorități. Eu pot doar presupune că, în condițiile în care au înțeles că politic nu vor avea sprijin suficient în parlament și nu vor putea prelungi starea de situație excepțională, nu le-au rămas alte mecanisme decât cel să recurgă la codul roșu de urgență de sănătate publică în tentativa de a încerca să mai stăvilească valul de îmbolnăviri. Și aici trebuie să facem cu toții apel la conștiința oamenilor și la înțelepciunea lor că, chiar dacă ei fac parte din anumite categorii de cetățeni a căror muncă este sau va fi reluată în perioada imediat următoare, ei trebuie să fie cei care să aibă grijă să poarte mănuși, măști, să păstreze distanța fizică și prin tot ceea ce fac atunci când se află în spații publice - fie închise, fie deschise - să încerce să-și păstreze sănătatea.
Eu personal nu am un răspuns clar pentru mine și nu am găsit în mișcările autorităților o explicație, de ce am ajuns după două luni în care se tot lăudau că se ține sub control pandemia, am ajuns să avem cifre în continuare în creștere, dar acum le dau dreptate că trebuie menținute anumite restricții, doar că ele trebuie explicate clar oamenilor pentru ca acestea să funcționeze.”
Europa Liberă: Din ce a răzbătut în spațiul public, se pare că medicii nu prea au fost de acord cu decizia autorităților de a merge pe relaxări sau nu vi s-a părut astfel?
Ruxanda Glavan: „Logic, relaxarea restricțiilor ar fi trebuit să fie legată de criterii epidemiologice clare. Noi nu le avem, noi avem anumite statistici, însă eu încep să cred tot mai puțin și mai puțin în aceste cifre și, respectiv, eu nu găsesc argumentarea.
În același timp, rămâne foarte actuală întrebarea: de ce autoritățile pe parcursul acestor două luni nu și-au bătut capul să pregătească țara pentru testare imunologică?
De ce autoritățile pe parcursul acestor două luni nu și-au bătut capul să pregătească țara pentru testare imunologică?
Or, dacă acest lucru nu era actual la începutul lunii martie, după două luni de zile putem presupune că există mai multă lume care a făcut infecția COVID asimptomatic și atunci era logic, ca pe lângă teste pentru depistarea infectării cu coronavirus, țara să fie pregătită cu teste – fie rapide, fie clasice – de determinare a imunoglobulinei în sânge. Așa cum a făcut Olanda, așa cum încearcă să facă Danemarca. Respectiv, atunci când relaxezi condițiile și ridici restricțiile pentru populație , logic cel puțin ar fi trebuit să fie îndeplinite 3-4 condiții epidemiologice, plus testarea masivă a populației la determinarea imunoglobulinelor, să înțelegem care au imunitate și care nu au, chiar dacă imunitatea este discutabilă la acest moment, pentru că încă nu există claritate cât durează această imunitate – 3 luni, 6 luni, un an... Din punctul meu de vedere, aceasta trebuia să fie piatra de temelie, dacă vreți, în luarea deciziei de relaxare a restricțiilor.”
Europa Liberă: Adică, când se constata că ce?
Ruxanda Glavan: „Când se constata că un anumit procent din populație deja are anticorpi față de acest virus, adică poate fi repornită economia având o anumită garanție. Asta se numește, de fapt, medicină bazată pe dovezi, având rezultatele analizelor care să demonstreze că oamenii cărora noi le dăm voie să iasă din casă și să meargă la muncă au imunitate și ei au risc scăzut de o ulterioară îmbolnăvire.”
Europa Liberă: Apropo, aceste recorduri de cifre, că totuși am avut câteva săptămâni 70, 90, 100, pe urmă 139, după care într-o zi 252 de cazuri, adică dublu. Și s-a mai repetat acest record. Dvs. cum vi le explicați?
Ruxanda Glavan: „Eu tind să cred că sunt manipulări cu statisticile. Nu am probe la acest moment, am doar anumite discuții pe care le-am avut cu câțiva colegi din cadrul Agenției Naționale de Sănătate Publică, care într-un fel m-au lăsat să înțeleg că s-ar putea să am dreptate, tocmai de aceea...”
Europa Liberă: În minus sau în plus?
Ruxanda Glavan: „În minus în anumite zile, pentru a nu provoca panică, dar eu nu vreau să fiu cea care lansează anumite speculații.”
Europa Liberă: Deci, nu le comunicăm atunci când nu iese bine și le comunicăm pe urmă?
Ruxanda Glavan: „Ceva de genul acesta, dar tocmai pentru că nu vreau să ne lansăm în acuzații, le-am propus colegilor mei de la „Pro-Moldova” și am avut susținere, noi am înregistrat un proiect de hotărâre de parlament prin care să existe o comisie specială de anchetă care să evalueze toată activitatea Comisiei pentru Situații Excepționale.
Vrem să-l verificăm(...) modul în care au fost colectate testele, rezultatele cum au fost comunicate...
Și unul din punctele pe care vrem să-l verificăm foarte minuțios este modul în care au fost colectate testele, rezultatele cum au fost comunicate, cum au fost implicați partenerii privați, de ce privații nu erau lăsați să comunice oamenilor care veneau și plăteau bani pentru teste până nu verifica sau până nu se comunica la Agenția Națională de Sănătate Publică. Eu am multe întrebări la acest subiect și de aceea îmi permit astăzi să spun că nu am încredere deplină în modul în care au fost raportate atât cifrele de îmbolnăviri, cât și cifrele de decese.”
Europa Liberă: Dvs. ați formulat mai multe critici în spațiul public referitoare la tacticile pe care le-au avut autoritățile în aceste două luni de luptă cu virusul. Ajutați-ne, vă rog, să le punctăm acum. Ce anume s-a făcut greșit?
Ruxanda Glavan: „În primul rând, nu a existat o celulă adevărată de comandare și de management în această situație. Noi am văzut că a existat, pe de o parte, un punct focal care era condus de ministru și era la nivelul Ministerului Sănătății; după acesta era Comisia pentru Situații Excepționale, condusă de prim-ministru cu alți membri decât cei care erau în punctul focal al ministerului; a mai existat în paralel și acel Centru Unificat de Control, sau cum îi mai spunea, în care era președintele țării implicat. Respectiv, ca și copilul cu trei moașe și până la urmă am văzut rezultatul. Or, într-o situație de urgență de sănătate publică și de pandemie centrul de comandă, de organizare și de control al proceselor trebuia să fie unul singur.
O altă greșeală, din punctul meu de vedere, prea lăsată la o parte în toată această perioadă a fost structura și pregătirea profesională a oamenilor care au dirijat procesele. Din păcate, n-am văzut niciun medic calificat, specialist să fie membru cu drepturi depline în cele două structuri mari, iar cei care erau prezenți la punctul focal de la minister, din câte înțeleg eu, erau pe post de consultanți, ei își spuneau părerile, dar ele nu întotdeauna erau luate în considerare. Chestiunile legate de strategie, viziune și plan de acțiune, noi toți am asistat, de fapt, la niște mișcări haotice, mișcări browniene atunci când autoritățile așteptau unde mai izbucnește un focar să alerge acolo să încerce să-l stingă.
Nu am văzut un plan de acțiuni cu privire la aprovizionarea instituțiilor medicale, claritate în instructajul medicilor. Or, noi știm foarte bine că în Republica Moldova nu-i suficient să ai un protocol bun, trebuie să te asiguri că ai oameni suficienți care instruiesc cu privire la utilizarea acestui protocol, trebuiau să știe autoritățile că au medicamente suficiente pentru aplicarea protocolului.
De măsurile de protecție personală a medicilor nici nu mai vorbesc. Noi am văzut cu toții că, de fapt, stocul cel mare de măști, echipamente de protecție individuală, combinezoanele, vizierele a ajuns în țară pe 18 aprilie. Și atunci ne punem întrebarea: dar din 17 martie până în 18 aprilie, cine și cum a ajutat sistemul să se protejeze? Au lăsat doar la latitudinea managerilor de instituții în condițiile în care ei nu aveau stocuri de unde să le cumpere din țară? Sunt foarte multe lucruri care consider că s-ar fi putut, chiar și în condițiile grele în care ne aflăm, s-ar fi putut să fie gestionate altfel.
Eu una nici până astăzi nu-mi explic de ce nu au fost atrași cei mai buni profesori, cei mai buni specialiști, manageri în sănătate, ca ei la nivel de grup de lucru de 15-20 de oameni să fie cei care să elaboreze toată viziunea și strategia, iar ministerul și Comisia pentru Situații Excepționale doar să execute.”
Europa Liberă: Dna Glavan, la sfârșitul acestei discuții, perspectiva Dvs. asupra viitorului cam cum arată? Am văzut recent o avertizare a șefului de la Organizația Mondială a Sănătății care zicea că pandemia îi afectează pe cei săraci, ajutorul european este foarte, foarte important și trebuie să ne pregătim de viitoare crize.
Cel puțin pentru valul epidemiologic din toamnă trebuie să fim pregătiți.
Ruxanda Glavan: „Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece că în Moldova ar putea să existe alte minuni. Dimpotrivă, mă tem că în Moldova ar putea să fie mai rău decât în altă parte, dacă nu se vor lua decizii urgente și dacă nu se va schimba radical modul în care se gestionează lucrurile în sănătate. Cel puțin pentru valul epidemiologic din toamnă trebuie să fim pregătiți, pentru că toți specialiștii vorbesc despre acest lucru. Până în toamnă s-ar putea să mai avem surprize în această vară, dacă restricțiile nu vor fi reevaluate, gândite și ajutată populația să le implementeze, iar cât ține de termen, din punctul de vedere al specialiștilor și al studiilor pe care le-am consultat eu, s-ar putea până în vara anului viitor să avem tot felul de valuri și de crize legate de creșterea numărului de îmbolnăviri care periodic vor duce din nou la restricții și la autoizolare. Evident că asta va genera și crize sociale, și crize economice, de aceea pentru noi este extrem de important ca țara să aibă relații corecte și să aibă la cine să apeleze în cazul în care va fi necesar.”
