Linkuri accesibilitate

Sărbătorile din august și agenda politicienilor


Guvernul vrea să declare ziua de 23 august ziua comemorării victimelor regimurilor staliniste şi naziste. Inițiativa şefei Guvernului Maia Sandu vine după ce preşedintele Igor Dodon anunțase organizarea unui şir de evenimente „dedicate împlinirii a 75 de ani a eliberării Moldovei de fascism”. Mai mulţi socialiști au criticat intenția executivului, calificând-o negândită, care ar putea duce la dezbinarea societății. La ce poate duce prima dispută ideologică dintre cele două componente ale alianței aflate la putere, Blocul ACUM şi Partidul Socialiștilor?

Atunci când au bătut palma pentru asamblarea guvernării vremelnice anti-Plahotniuc, liderii Blocului ACUM şi ai PSRM se declaraseră încrezători că vor putea evita abordarea unor subiecte ideologice. De o săptămână, însă, şeful statului Igor Dodon vorbește despre organizarea evenimentelor prilejuite de încheierea Operațiunii Iaşi-Chişinău, prin care Armata Roşie condusă de Stalin a înaintat în Europa de Est, fapt atestat în istoriografia sovietică drept „eliberare de sub regimul fascist”. La fel, prin intermediul a zeci de panouri, președintele îi felicită pe cetăţeni cu prilejul Zilei Independenței, care va fi marcată pe 27 august, dar şi cu împlinirea a „660 de statalitate”.

Pentru 24 august, Preşedinția a programat un concert de proporții, anunțat drept eveniment din şirul de acțiuni „dedicate comemorării ostașilor căzuți în luptele de eliberare a Moldovei”.

Prim-ministra Maia Sandu a evitat să comenteze programul de manifestații organizate de preşedintele Igor Dodon, dar a anunțat iniţiativa Guvernului de a comemora victimele „tuturor regimurilor totalitare şi autoritare”, subliniind că propunerea se înscrie în tradițiile europene. Astăzi, Maia Sandu a reiterat poziţia guvernului:

„Noi, Guvernul, considerăm că este corect să comemorăm victimele tuturor regimurilor, şi în special aici vorbim de victimele regimului şi victimele nazismului. Asta considerăm noi că este corect şi aşa vom face. Decizia Președinției o discutați cu reprezentanții Președinției”.

Care a fost reacția partenerilor socialiști? Ei au replicat că deja există în calendarul oficial zile de comemorare şi dublarea ar fi inoportună. Deputatul Vlad Bătrâncea și-a anunțat pe Facebook părerea că executivul deraiază de la agenda de dezoligarhizare, lupta cu corupția şi demontarea schemelor de contrabandă. „Considerăm că astăzi prioritățile sunt altele: consolidarea societății şi îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. (…) Chemăm colegii de coaliţie să se abţină de la asemenea provocări cu caracter ideologic”, a scris Bătrâncea.

Pentru comentatorul politic Nicolae Negru acest schimb de replici are mai degrabă caracter electoral, iar rolurile ar fi fost împărțire şi agreate: socialiștii s-au adresat propriului electorat, iar Blocul ACUM, dacă nu ar fi reacționat, ar fi pierdut din punct de vedere electoral.

„Primul a pășit peste linia roşie Dodon, anunţând, cum s-a exprimat el, «sărbătorirea a 75 de ani de la eliberarea Chişinăului şi a Moldovei de sub fascism». Şi pe urmă, după o anumită intervenție a societății civile, s-a pronunţat şi Maia Sandu, şi Guvernul, e adevărat într-o formă foarte eufemistică, vorbind despre regimuri dictatoriale, autoritariste la modul general. Am putea crede că e vorba de ceva abstract care nu s-a întâmplat aici”.

Zilele trecute, un grup de istorici şi scriitori au îndemnat președintele să se abţină de la serbări zgomotoase, concerte în deosebi, sugerându-i să dea preferință unor acţiuni de comemorare şi reconciliere. Analistul Alexei Tulbure nu vede de ce comemorarea din 23 august, după model european, ar trebui să fie prilej de ceartă dintre Blocul ACUM şi PSRM, chiar dacă există mai multe rezerve din partea partidelor de stânga inclusiv în Europa că s-ar pune astfel semn de egalitate între nazism şi comunism.

Ziua de 23 august e un bun prilej pentru dialog, este de părere Alexei Tulbure, pentru startul unei discuţii civilizate asupra trecutului, exerciţiu ce ar permite ca societatea R. Moldova să găsească soluţii şi pentru viitor, nu doar să se certe pe seama trecutului.

„Ar fi trebuit să avem discuţii deschise asupra acestor teme, pentru că noi, în R. Moldova, în Moldova, în Basarabia pe timpuri, am avut de trecut şi prin ororile nazismului, şi prin crimele, represiunile staliniste, şi la noi există această problemă de conflict a victimelor, a cui victime sunt mai victime, a cui sunt mai puţin victime şi aşa mai departe. Şi o discuţie în sensul acesta demult este necesară, dar civilizat, fără învinuiri reciproce, într-o atmosferă de calm şi bunăvoinţă”.

Alexei Tulbure spune că un exemplu de reconciliere bun de urmat este cel al Franţei şi Germaniei, care au luptat sute de ani, dar au reușit în cele din urmă să ofere un exemplu de depășire a trecutului și cooperare reciproc avantajoasă.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG