Televiziunea publică germană (ARD) a difuzat o discuţie pe tema războiului din Ucraina între Sahra Wagenknecht, deputată a Partidului Stângii (Die Linke) şi fostul ministru de interne, liberalul Gerhart Baum. Wagenknecht, născută în 1969 în oraşul est-german Jena, a cerut negocieri cu Rusia, ceea ce Baum a exclus din start, afirmând că Putin este agresorul care urmăreşte distrugerea unui stat suveran. Wagenknecht a susţinut că războiul va înceta odată cu oprirea furnizării de armament. Fostul ministru a respins acest argument, afirmând că analiza ei ignoră realitatea şi Putin nu este capabil să facă pace („Ihre Analyse geht an der Realität vorbei. Putin ist nicht friedensfähig“.)
Sahra Wagenknecht s-a remarcat în ultimele trei decenii prin poziţionări extreme, polarizând până şi partidul în care activează şi pe care-l reprezintă ca deputată în Bundestag, parlamentul federal din Berlin. Opiniile legate de războiul din Ucraina au accentuat fractura vizibilă între ea şi Partidul Stângii care agreează linia guvernului german.
Tot mai izolată în propriul partid
Wagenknecht a lansat împreună cu soţul ei, Oskar Lafontaine (fost ministru social-democrat în guvernul Schröder), deja în 2018, o mişcare politică anticapitalistă a stângii, intitulată: Ridicaţi-vă! (Cf. O nouă mişcare politică a stângii populiste germane, „Aufstehen” - Ridicaţi-vă!), RFE, 6.8. 2018.) Proiectul a fost respins atunci de propriul ei partid. În interiorul Partidului Stângii s-au înmulţit apoi vocile care cereau excluderea lui Wagenknecht.
Şi declaraţiile ei privind stoparea migranţilor, despre care susţinea că fug din ţările lor numai din cauza sărăciei, au fost întâmpinate cu scepticism. Tot aşa şi pledoaria ei în favoarea revenirii la o politică pronunţat naţională şi părăsirea liniei adoptată de ex-cancelara Angela Merkel în 2015/16, când aceasta a permis intrarea sutelor de mii de refugiaţi în Germania.
Criticată de stânga
După ce, în 2016, s-a pronunţat pentru ieşirea Germaniei din NATO şi pentru o reapropiere de Rusia (supusă sancţiunilor), s-au amplificat şi criticile publice, inclusiv din partea unor voci pragmatice din interiorul propriului partid. Presa a calificat-o atunci drept putinistă („Putin-Versteherin”).
În semn de protest faţă de declaraţiile controversate ale lui Wagenknecht, peste 800 de membri ai Partidului Stângii au demisionat din această grupare, descrisă, de obicei, ca o formaţiune post-comunistă şi succesoare a partidului conducător din fosta Republică Democrată Germană.
În 2021, a publicat o carte („Die Selbstgerechten” – „Vanitoşii”) în care i-a criticat pe cei care propun reforma limbajului care nu ţine cont de egalitatea între sexe. Au urmat alte reacţii vehemente de respingere a tezelor formulate şi aplauze din partea dreptei radicale, în frunte cu liderii partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD).
Admirată de dreapta naţionalistă
Creşterea popularităţii lui Wagenknecht în rândurile unor partide, situate pe dreapta eşicherului politic se desprinde şi dintr-un sondaj recent, realizat (de institutul INSA) pentru gazeta naţional-conservatoare „Junge Freiheit”. Din chestionarea segmentului de alegători ai Uniuni Creştin-Democrate / Creştin-Sociale (bavareze) şi Partidului Liberal se desprinde că Wagenknecht se situiază pe locul 3 (cu 45,6%), pe o listă care cuprinde numele mai multor politicieni germani. Primul loc îi revine liderului bavarez creştin-social, Markus Söder (55,6%), urmat de şeful creştin-democraţilor, Friedrich Merz (50,7%). De remarcat ar mai fi că în rândurile celor care votează cu AfD, Wagenknecht ocupă, pe scala popularităţii, al doilea loc (cu 61,6%), imediat după copreşedinta partidului naţionalist-autoritar, Alice Weidel (cu 72,4%).
În cursul discuţiei televizate, amintite mai sus, Wagenknecht a fost întrebată dacă e adevărat că intenţionează să înfiinţeze un nou partid şi să părăsească Partidul Stângii. A refuzat să răspundă direct, afirmând că dacă se va întâmpla aşa ceva, opinia publică va fi informată.