Cabinetul de miniștri a aprobat miercuri, 15 martie, Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023 – 2030. Autoritățile precizează că o astfel de strategie a fost necesară pentru a înlătura „numeroasele probleme structurale, care pot avea consecințe negative în perioada următoare” și este importantă în contextul aspiraților de integrare a R. Moldova în Uniunea Europeană.
Prima etapă a reformei prevede ca localitățile R. Moldova să treacă printr-un proces de amalgamare, adică satele, comunele, orașele și municipiile mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic să fie absorbite de localitățile din apropiere cu capacități administrative mai puternice.
Ca să fie creată, o unitate administrativ-teritorială ar trebui:
- să aibă cel puțin 3.000 de locuitori;
- să existe legături rutiere între toate unitățile administrative vechi;
- distanța din centrul noii UAT până la cel mai îndepărtat sat să fie nu mai mică de 25-30 km;
- primăria să poată acoperi cheltuielile pentru cel puțin 12 angajați.
Acest proces urmează să aibă loc voluntar până în anul 2027, iar, ulterior, va fi reglementat în legislație. În funcție de rezultatele obținute în urma amalgamării, raioanele ar putea dispărea și ar putea să fi formate cinci regiuni:
- Regiunea Administrativă Nord – municipiul Bălți și raioanele Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Râșcani, Sângerei, Soroca;
- Regiunea Administrativă Centru – raioanele Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Dubăsari, Hâncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Strășeni, Șoldănești, Telenești, Ungheni;
- Regiunea Administrativă Sud – raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova, Ștefan Vodă, Taraclia;
- Autonomia Găgăuzia;
- Municipiul Chișinău;
- Unitatea Teritorială Nistru, statutul căreia va fi stabilit în cadrul procesului de negocieri în problema transnistreană, dintre cele două maluri ale Nistrului.
După consultările publice a proiectului strategiei, în varianta finală a documentului a fost inclusă o modalitate alternativă de reorganizare a raioanelor - în zece districte:
- Districtul Bălți - municipiul Bălți, raioanele Fălești, Glodeni, Râșcani, Sângerei;
- Districtul Căușeni – raioanele Anenii Noi, Căușeni, Ștefan Vodă;
- Districtul Cahul – raioanele Cahul, Cantemir, Taraclia;
- Districtul Edineț – raioanele Briceni, Dondușeni, Edineț, Ocnița;
- Districtul Hâncești – raioanele: Basarabeasca, Cimișlia, Hâncești, Leova;
- Districtul Orhei – raioanele Orhei, Rezina, Șoldănești, Telenești;
- Districtul Soroca – raioanele Drochia, Florești, Soroca;
- Districtul Ungheni – raioanele Călărași, Nisporeni, Ungheni;
- UTA Găgăuzia;
- Municipiul Chișinău.
Harta districtelor coincide aproape în totalitate cu cea a județelor R. Moldova, care a existat din 1998 până în 2003, când s-a trecut la raioane. Lipsește doar fostul județ Taraclia, creat suplimentar în 1999.
În timpul consultărilor, mai mulți reprezentanți ai administrațiilor publice locale s-au arătat sceptici privitor la obținerea obiectivelor scontate în urma procesului de amalgamare.
