Linkuri accesibilitate

Schimbul de informații financiare și secretul bancar


Anunțul, înfiorător pentru mulți, că statul moldovean ar dori să poată să verifice conturile cetățenilor din străinătate aduce o serie de probleme juridice și practice, legate și de legislația europeană GDPR (cea a protecției datelor personale), cât și una practică: adică băncile din UE cooperează sau nu? Și ce stimulent ar avea?

Schimbul de informații financiare și secretul bancar
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:12 0:00
Link direct

În relația triunghiulară pe care o întrețin cu fiscul și băncile, cetățenii Europei n-au fost niciodată egali. În Franța, de pildă, de când există informatica, fiscul e practic conectat direct la conturile cetățenilor, pe care le poate verifica oricând și pe care are autoritate să le blocheze.

În Belgia vecină, pe de altă parte, continuă să funcționeze urme foarte serioase ale secretului bancar din trecut.

În Belgia, chiar și astăzi, fiscul poate desigur obliga printr-un ordin judecătoresc un cetățean să-și dezvăluie conținutul contului și să permită accesul la el în detaliu, însă fiscul nu poate privi direct acolo, întrucât nu o permite banca, în absența unui mecanism juridic precis.

Chiar dacă nu luăm în seamă cazul cel mai cunoscut, cel al Luxemburgului, a cărui legislație asigurând secretul bancar a fost până nu demult identică cu cea a Elveției, până și o țară cum e Austria a păstrat până recent sistemul de conturi anonime, cifrate, care ascund identitatea posesorului.

Aici regulile diferă așadar enorm de la o țară la alta a UE, iar Moldova, dacă semnează acel Acord internațional privind accesul la datele bancare va trebui să discute apoi cu fiecare țară din UE în parte pentru a stabili cum se petrece schimbul de informații.

Se vor putea transmite astfel informații pentru identificarea persoanei (nume, adresă, cod fiscal), informații referitoare la numărul contului, numele și numărul de identificare al instituției financiare raportoare, informații despre soldul sau valoarea contului, dividendelor sau a altor venituri.

Evident, ca orice acord internațional de acest tip, el funcționează pe bază de reciprocitate. Altfel zis, republica Moldova, la rândul său, se angajează să furnizeze statelor semnatare care o solicită acces la eventualele conturi în Moldova ale cetățenilor acestora.

Acordul a fost semnat de 108 țări, altfel zis mai bine de jumătate din țările planetei. In Uniunea Europeană, doar Austria mai practică încă secretul bancar, la propriu, chiar dacă o legislație e în curs pentru a alinia țara pe sistemul european, în vreme ce Luxembourgul a acceptat recent teoretic săl suprime. Înainte de a-și suprima secretul bancar, Luxembourgul cere însă ca UE să negocieze acorduri similare cu cele cinci paradisuri fiscale europene din afara UE. Elveția, Liechtenstein, Andorra, Monaco și San Marino.

Secretul bancar în UE

In Uniunea Europeană, doar Austria mai practică încă secretul bancar, la propriu, chiar dacă o legislație e în curs pentru a alinia țara pe sistemul european, în vreme ce Luxembourgul a acceptat recent – teoretic – să îl suprime.

Înainte de a-și suprima secretul bancar, Luxembourgul cere însă ca UE să negocieze acorduri similare cu cele cinci paradisuri fiscale europene din afara UE. Elveția, Liechtenstein, Andorra, Monaco și San Marino.

UE a stabilit de altfel o listă comună a paradisurilor fiscale grație cărora multe întreprinderi și particulari din UE își salvează fondurile fără a plăti impozite.

UE a pregătit de altfel și o „Uniune bancară europeană”, care ar trebui să pună cele circa 6000 de bănci europene sub o autoritate unică. Proiectul a fost întârziat în trecut de reticențele Germaniei. Berlinul nu contestă principiul uniunii bancare, ci afirmă doar că pentru a pune bazele unui asemenea organism ar trebui operată o modificare a tratatelor europene. Parisul, în schimb, afirmă că nu există obstacole juridice în calea acestui proiect, care ar trebui să instaureze un mecanism unic capabil de pildă să supervizeze o lichidare a băncilor falimentare.

În sfârșit, ca un exemplu concret despre cum poate să decurgă un control fiscal într-o țară a UE, iată un link către relatarea unei experiențe personale în Belgia.

***

R. Moldova intenționează să semneze un acord internațional care asigură transparența şi schimbul automat de informații privind conturile financiare. Acordul datează din 2014, este semnat de peste 100 de ţări şi are drept scop combaterea fraudei și evaziunii fiscale la nivel transfrontalier. Schimbul automat de informații între state constituie un instrument important în această privință.

Odată semnat şi intrat în vigoare, acest Acord va permite R. Moldova să facă schimb de informații în scopul identificării persoanelor fizice sau juridice care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor, prin transferul banilor în conturile din străinătate.

Documentul include prevederi exprese privind respectarea secretului fiscal. Iar schimbul de informaţii va cuprinde datele pentru identificarea persoanei (nume, adresă, cod fiscal), informații referitoare la numărul contului, numele și numărul de identificare al instituției financiare raportoare, soldul sau valoarea contului, dividendelor sau a altor venituri. „Datorită acestor schimburi de informații financiare, Serviciul Fiscal de Stat va avea o imagine de ansamblu asupra soldurilor sau valorii conturilor deținute în străinătate”, se menționează în nota informativă a proiectului, publicată de biroul de presă al Parlamentului.

Scopul principal e cumva diminuarea evaziunii fiscale

Demararea negocierilor pentru semnarea acestui Acord a fost aprobată de comisia parlamentară de politică externă. Iar mai multe publicaţii de la Chişinău au titrat că Fiscul va avea acces la conturile cetățenilor moldoveni din străinătate. Este vorba exclusiv de conturile deschise în afara ţării de rezidenții R. Moldova, adică de cetăţenii aflaţi în ţară, precizează Dumitru Vicol analist investițional la o bancă americană din Londra: „În principiu nu e ceva nou. Este un Acord care a fost semnat şi de mai multe state membre ale UE şi scopul principal e cumva diminuarea evaziunii fiscale. Acest document se focusează pe rezidenţi care cumva declară venituri mai mici în R. Moldova, dar în acelaşi timp au conturi de mii şi de sute de mii de euro în alte state.”

Odată ce va semna acest Acord, R. Moldova ar urma să întocmească o listă a statelor cu care dorește să facă acest schimb automat de informații despre conturile financiare.

Există ţări care nu sunt receptive să efectueze schimbul de informaţii

Teoretic acest instrument ar ajuta autorităţile să descopere banii obscuri pe care, aşa cum a relatat presa de-a lungul anilor, îi tăinuiesc în diferite jurisdicții străine mai mulţi politicieni moldoveni şi oameni de afaceri controversați sau firmele afiliate acestora. La modul practic însă, consideră mai mulţi experţi, ar putea apărea dificultăţi, întrucât Acordul în cauză nu include toate jurisdicţiile. Totodată există ţări care nu sunt receptive să efectueze schimbul de informaţii chiar dacă sunt parte a unor acorduri internaţionale sau bilaterale în acest sens. E şi cazul Republicii Cipru cu care R. Moldova are încheiată o convenţie pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale, convenţie pe care Moldova a vrut să o denunţe în urmă cu câţiva ani, tocmai pe motiv că se refuza schimbul de informații.

Ciprul însă, cum scria într-un recent editorial, fostul ministru de finanţe Veaceslav Negruţă, este destinația multor zeci și sute de milioane de dolari și euro extrași din BNM în 2014 când s-a produs frauda bancară. Tot în Cipru s-ar afla şi afacerile și milioanele murdare ale fugarului Plahotniuc. Iar o bună parte din terenurile agricole luate în folosință pe teritoriul R. Moldova la fel sunt off-shore-izate în Cipru, scria Negruţă.

XS
SM
MD
LG