Noul an de studii a început cu mari controverse între autoritățile centrale și cele municipale din Chișinău în chestiunea testării angajaților din educație care nu erau vaccinați împotriva COVID-19. Primarul Ion Ceban a spus că testele vor fi achitate din bugetul municipal, nu din buzunarul celor nevaccinați, după cum au cerut autoritățile sanitare de la centru în speranța să impulsioneze vaccinarea. Care este situația pandemică în școli după aproape o lună de studii, inclusiv în privința vaccinării? O convorbire cu viceprimara municipiului Chișinău, Angela Cutasevici.
Europa Liberă: Orice început de an școlar este stresant și pentru părinți, și pentru elevi, și pentru profesori, dar mai cu seamă de la izbucnirea pandemiei încoace, când s-a recurs și la orele online, stresul se pare că dă mult mai multe bătăi de cap și părinților, și copiilor, și profesorilor. Împreună cu viceprimara municipiului Chișinău, Angela Cutasevici, încercăm astăzi să abordăm problemele din educație pe timp de pandemie. Cum descrieți Dvs. situația de moment?
Angela Cutasevici: „Deja al doilea an suntem în condiții deosebite și deosebit de complicate pentru sistemul educațional, nu doar pentru cel sanitar sau cel de sănătate.
Educația este în condiții și reguli altele decât cele tradiționale...
Un an de pandemie a fost un an foarte complicat atât pentru profesori, cât și emoțional, foarte complicat pentru elevi și pentru părinți, dar și pentru întreaga societate, pentru că am fost nevoiți să ne adaptăm, să învățăm practic din mers, pentru că au fost niște condiții excepționale și a trebuit să intervenim, să gestionăm situația.”
Europa Liberă: Și să asigurați dreptul la o educație de calitate...
Angela Cutasevici: „Exact. Asta e foarte important, ca să asigurăm dreptul la educație și, totodată, dreptul la viață, pentru că de multe ori în hotărârile comisiilor atât naționale, cât și municipale era cumva pus pe cântar acel drept și, respectiv, erau situații când eram impuși să trecem în regim online sau să prioritizăm anumite clase în funcție și de situația, și de adaptarea copiilor la condițiile noi. Deci a fost foarte greu, dar sperăm că am reușit în măsura în care a fost posibil.”
Europa Liberă: Dacă e să vorbim concret, câte instituții educaționale astăzi asigură educația cu prezență fizică și câte instituții mai rămân să facă orele online?
Angela Cutasevici: „Și anul curent noi am intervenit foarte mult, sigur că modelele au fost prezentate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, devenit recent Ministerul Educației și Cercetării. Deci, cu prezența fizică pe 24 septembrie avem 108 instituții din 131 de instituții publice și ar fi 23 de instituții care activează în regim diferit.”
Europa Liberă: Adică, conform acelor modele de la 3 la 7, în funcție de cine și ce a ales?
Angela Cutasevici: „Da, așa este. Deci, 23 de instituții deja activează după alte modele decât cu prezență fizică sută la sută, alternând diferite modalități. Vreau să vă zic că și în aceeași instituție pot exista mai multe modele aplicate la fiecare clasă, pentru că avem situații când o clasă sau o clasă paralelă poate fi suprasolicitată, altă clasă paralelă e mai puțin solicitată.”
Europa Liberă: Se amintea de clasele primare, unde sunt concentrați mai mulți copii.
Angela Cutasevici: „Avem situații absolut diferite și în clasele primare, și în cele gimnaziale, și în cele liceale.
Toate modelele au fost ajustate și aplicate ținându-se cont de condiții existente...
În primul rând de capacitatea spațiului, pentru că nu a fost posibil de asigurat distanța fizică dintre copii de 1 metru și, respectiv, amplasarea copiilor trebuia să fie cumva asigurată pentru respectarea acestor prevederi de securitate epidemiologică. Și ca număr de copii cu învățarea la distanță acum avem 3.897 de elevi din 436 de clase, dintre ei avem în clasele I-IV-a 593 de elevi în 87 de clase, acolo unde într-adevăr numărul de copii este extrem de mare, adică peste 35, în învățământul gimnazial avem 2.797 de elevi în 285 de clase și în învățământul liceal avem 507 elevi în 64 de clase.”
Europa Liberă: Și per ansamblu sunteți mulțumiți de această situație?
Angela Cutasevici: „Sigur că noi încercăm să acoperim în totalitate, dar ceea ce a fost posibil, acum ca să vă ofer cifre comparative, la 1 septembrie, de exemplu, cu prezență fizică au început anul de studii 68 de instituții publice, la 14 septembrie numărul acestora a crescut la 104, la 17 septembrie – la 108 și acum suntem tot la 108. Adică și administrațiile școlilor fac tot posibilul ca să aducă mai mulți copii în clase, ajustând, modificând, schimbându-se spațiile claselor pe interior, acoperind și sălile de sport, și sălile de festivități, ca să aducem cât mai mulți copii la școală și acum mai este aplicat, pe lângă toate celelalte modele, un model de alternativă care de fapt este un model bun, aplicat la sfârșitul anului precedent, când clasa a fost împărțită în 5 grupuri și un singur copil, de exemplu, sau un grup mic de copii lipsesc de la școală o dată în lună, poate, în funcție de numărul de copii. Și directorii de instituții, și Direcția educație depun eforturi ca să asigure dreptul la educație și educație de calitate tuturor copiilor.”
Europa Liberă: La nivelul național, autoritățile repetă mereu că vaccinarea ar fi singura cale pentru a învinge această pandemie de COVID-19. Despre procesul de imunizare, în primul rând, în rândul cadrelor didactice, ce ne puteți spune?
Vaccinarea profesorilor și testele
Angela Cutasevici: „Municipiul Chișinău este cumva înainte după statistici. Noi am început pregătirea și informarea cadrelor didactice încă din luna iulie când am avut ședințe pe sectoare cu informarea privind importanța imunizării și primii am fost acei care am început procesul de imunizare chiar cu 1 aprilie, deci atunci au fost primii profesori vaccinați. Noi am prioritizat și am solicitat includerea profesorilor ca beneficiari din prima linie a vaccinării, respectiv pe parcursul verii am organizat campaniile de informare, acum, la început de an școlar, iarăși au fost echipe de medici deja în fiecare instituție de învățământ.”
Europa Liberă: Și la ce procent de vaccinare s-a ajuns?
Procentul de vaccinare a profesorilor este de 95 la sută.
Angela Cutasevici: „Acum procentul de vaccinare a profesorilor, vorbesc de cadrele didactice din învățământul secundar, este de 95 la sută. Sigur că mai avem de lucru încă la instituțiile de educație timpurie, mai avem de lucru cu cadrele didactice auxiliare, cu cadrele nedidactice, deci mai avem încă de lucru pe partea aceasta...”
Europa Liberă: Profesorul nevaccinat poate intra în clasă?
Angela Cutasevici: „Da, fiindcă Primăria municipiului Chișinău a asigurat procesul de testare la fiecare două săptămâni a profesorilor, a cadrelor didactice din instituțiile publice și astfel deja avem testați circa 1.400 de profesori în primele două săptămâni și acum, la sfârșit de lună, urmează etapa a doua de testare.”
Europa Liberă: Reacționează altfel dascălii, ținând cont că totuși edilii au decis să acopere cheltuielile pentru testare?
Nu avem niciun profesor care a plecat din cauza acestor restricții
Angela Cutasevici: „Cel puțin, ei sunt mai siguri și cumva povara aceasta care era pusă pe umerii lor ca să caute posibilități financiare pentru a se testa o dată la două săptămâni, asta cred că a ajutat să menținem profesorii în funcții, noi nu avem niciun profesor care a plecat din cauza acestor restricții sau impunerii de a se testa din cont propriu. Noi am venit în suportul lor, dar, totodată, îi convingem și îi motivăm să meargă să se vaccineze acolo unde ei nu au reușit.”
Europa Liberă: E de ordinul sutelor de profesori care încă nu s-au vaccinat?
Angela Cutasevici: „Avem circa 1.500 de profesori în municipiu care încă nu au reușit să se vaccineze din varii motive. Noi am făcut statisticile, unii au suportat boala de curând, alții au născut, alții se pregătesc să nască sau alții au anumite contraindicații, de aceea ușurel, dar toată lumea știe și este conștientă că vaccinarea este unica metodă sau unica salvare a noastră de a rupe și pur și simplu de a îndepărta acest pericol care ne afectează.”
Europa Liberă: Colegii mei au încercat să afle și care este situația în mediul tineretului, dacă se vaccinează și ei. Aveți anumite date care ar vorbi despre situația la zi și ce se întâmplă în rândul copiilor?
Angela Cutasevici: „Conform protocolului, copiii nu sunt incluși în lista de vaccinare, în Republica Moldova se vaccinează tinerii de la 18 ani în sus.”
Europa Liberă: Cei din clasele liceale se încadrează în această categorie.
Angela Cutasevici: „Da, poate clasa a XII-a, nu am datele dezagregate, pentru că e la nivel național, dar cel puțin acum a început o campanie și cu suportul primăriei, pune umărul la vaccinare, care este promovată în rândul studenților și, respectiv, cred eu că acest lucru va contribui la creșterea numărului de vaccinați în rândul studenților și al tinerilor.”
Europa Liberă: Autoritățile anunță zilnic numărul cazurilor de îmbolnăviri, el rămâne constant, dar depășește cifra de 1.000 de cazuri în fiecare zi, totuși e o situație alarmantă. Luați în calcul și alte scenarii, în caz că situația devine mai critică?
Angela Cutasevici: „În primul rând, municipalitatea se racordează la toate hotărârile comisiei naționale și le implementăm la nivel municipal, cu diverse ajustări.
Sigur că rămâne obligativitatea respectării condițiilor de igienizare a spațiilor...
Acum suntem în codul roșu de alertă declarat încă prin hotărârea comisiei din 13 septembrie, măsurile care sunt aplicate pe teritoriul municipiului sunt cele generale de asigurare a vaccinării și accesului la vaccinare. ”
Europa Liberă: În școală se poartă mască, există dezinfectant, se face aerisirea claselor?
Angela Cutasevici: „Da, sunt aplicate toate măsurile necesare: e vorba de aerisirea claselor, dezinfectarea suprafețelor, fiecare clasă are dezinfectanți ș.a.m.d. E important să nu se intersecteze fluxurile și acest lucru este asigurat prin orarul diferit de ieșire pe coridoare sau în curte ale copiilor. Elevii de gimnaziu și liceu poartă măștile obligatoriu, copiii din clasele primare poartă măștile în spațiile comune atunci când ies din clasă, profesorii și angajații instituțiilor educaționale poartă măști obligatoriu și, respectiv, vizitatorii când intră în școală cu permisiune, sigur că sunt obligați să poarte măști.”
Europa Liberă: Dar ziceam, cât de pregătite sunt instituțiile de învățământ în municipiul Chișinău, eventual, dacă se ajunge să se ia decizia că trebuie să se revină la organizarea educației de la distanță?
Angela Cutasevici: „Anul trecut, municipiul Chișinău în parteneriat cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării au creat o platformă digitală - educatieonline.md -, unde avem stocate la zi peste 750.000 de lecții, secvențe de lecții pentru fiecare clasă, fiecare categorie și disciplină. Pentru fiecare lecție care este inclusă sau pe bibliotecă avem sarcini interactive pentru exersare, consolidarea cunoștințelor pentru fiecare copil. De asemenea, în anul 2020-2021 au fost procurate circa 9.500 de suporturi digitale, mă refer la tablete, computere staționar sau laptopuri din diferite surse – și municipale, și din bugetul de stat, și din diferite donații. Astfel, cumulativ am avut achiziționate practic 9.500, am intervenit prin capacitarea rețelei de internet, absolut toate școlile au rețea nouă actualizată sau în conformitate cu noile cerințe ale accesului la internet și în principiu suntem gata, dar totuși ne dorim să avem ore cu prezență fizică.”
Europa Liberă: Dar problema mai era că nu toți copiii aveau telefoane, calculatoare ca să se conecteze la ore?
Școala ar trebui să fie ultima care să fie închisă.
Angela Cutasevici: „Anul trecut a fost oferită posibilitatea să ia cu împrumut copiii din acele familii care nu au computere și au fost aceste practici când copilul pur și simplu lua computerul cu împrumut și ulterior îl returna. Noi sperăm să nu ajungem la asta, pentru că toate recomandările atât ale UNICEF-ului, cât și ale specialiștilor din domeniu spun că școala ar trebui să fie ultima care să fie închisă. Și noi susținem această idee, pentru că există situații când online-ul nu poate înlocui prezența fizică la ore.”
Europa Liberă: Dar astăzi există focare în vreuna din instituțiile municipalității?
Angela Cutasevici: „Noi nu am avut focare nici anul trecut, am avut pur și creștere comunitară și transmitere comunitară care prezentau un risc sporit pentru viața și sănătatea copiilor. Vreau să vă prezint niște cifre: săptămâna precedentă, noi am avut cazuri noi de îmbolnăvire la 12 angajați - 6 profesori și 6 cadre nedidactice și am avut 60 de elevi care au fost confirmați pozitiv cu coronavirus.”
Europa Liberă: Relativ situația se menține sub control, am putea spune.
Angela Cutasevici: „Noi suntem foarte vigilenți în vederea cifrelor pe care le raportează zilnic directorii de școli și, respectiv, acolo unde este cazul imediat se intervine, există protocol și respectăm întru totul acele recomandări ale medicilor de a interveni pentru izolarea claselor sau trecerea în carantină, diferite modele în funcție deja de cazul depistat la o instituție anume.”
Europa Liberă: Calitatea educației a suferit? Multă lume se îngrijorează că odraslele nu mai fac carte așa cum se făcea pe timpuri obișnuite, când nu era această pandemie de COVID-19.
Angela Cutasevici: „Îmi vine greu să mă pronunț cu cifre exacte sau cu anumite argumente cu privire la creșterea sau scăderea calității. Rezultatele de la BAC totuși au fost bune, ele nu vorbesc despre o scădere a calității, dar există acea dificultate sau acel impact emoțional asupra sistemului. Asta, probabil, peste un timp sau peste ani se va resimți, există acest impact și asupra comportamentului copiilor. Într-adevăr, ei intrând în clasă online, stând în pijamale acasă sau altfel, iarăși a scăzut din acea responsabilitate pe care au avut-o...”
Europa Liberă: Responsabilitate, dar și atitudine față de învățătură...
Angela Cutasevici: „Da, desigur și atitudinea e alta. Eu cred că impactul sau urmările acestei pandemii vor fi resimțite în timp. Probabil se vor face și studii aprofundate asupra acestei situații.”
Europa Liberă: Cineva zicea că în anii de independență în municipiul Chișinău nu a fost construită nicio școală. Așa este? Ați vorbit că acum încercați să adaptați sălile, dar totuși nu ar fi mai bine să fie construite noi edificii care să asigure toate condițiile?
Angela Cutasevici: „Vreau să vă zic că Chișinăul cred că este singura entitate care are o creștere foarte mare a numărului de copii anual. Bunăoară, anul trecut am avut o creștere de 3.700 de școlari, în comparație cu anul precedent, anul curent avem plus 3.400 și creșterea aceasta este atestată anual. Rădăcinile acestei creșteri pot fi diferite – și natalitatea, și urbanizarea...”
Europa Liberă: Da, mai vine și lumea din mediul rural în mediul urban.
Angela Cutasevici: „Da, și copii din zonele din suburbii tot aleg să vină să învețe în școlile din Chișinău, de aceea noi avem în vizor această problemă. Sigur că chiar zilele acestea dl primar general a expediat autorităților centrale o scrisoare cu indicarea acestor cifre și solicităm ajutorul guvernului în vederea poate și a creării unui plan național de dezvoltare a rețelei școlare în municipiu, pentru că Chișinăul are nevoie de ajutor.
Noi acum lucrăm pe trei dimensiuni...
Noi acum lucrăm pe trei dimensiuni: prima este extinderea spațiilor școlare în școlile existente, deci asta e foarte important, acolo unde este posibil de îmbunătățit infrastructura, a doua dimensiune este redeschiderea școlilor care au fost anterior închise, noi ne-am...”
Europa Liberă: Câte instituții din astea sunt?
Angela Cutasevici: „Avem șase astfel de instituții care vor fi deschise, deja se lucrează absolut pe toate sectoarele. Și avem al treilea model, al treilea scenariu pe care ni-l propunem spre implementare, ar fi construcția anumitor școli, dar este corect să facem, în primul rând, avem și evaluarea rețelei școlare, trebuie mai întâi să îmbunătățim rețeaua existentă, să o eficientizăm, apoi să construim edificii noi.”
Europa Liberă: Deficitul de cadre didactice mai este resimțit?
Angela Cutasevici: „Noi avem un număr, în medie, cu educația timpurie și cu învățământul general circa 700, aproape 460 în învățământul secundar, astea ar fi școlile. De cele mai multe cadre didactice avem nevoie la învățământul primar și la disciplinele reale.”
Europa Liberă: Și atunci comasează alt profesor mai multe discipline, cum e?
Angela Cutasevici: „Da, lucrează pe un salariu și..., nu pe un salariu întreg, dar pe unul întreg și 25, de exemplu, mai acumulează și ore suplimentare. Același lucru este și pentru disciplinele reale, însă nu avem situații când profesorul de educația fizică predă matematica, astfel de situații în Chișinău cu siguranță nu avem, doar că se mai oferă posibilitatea să ia ore suplimentare la norma didactică pe care o are un profesor. Ne propunem și avem, de fapt, mai multe programe de încurajare a cadrelor didactice, dar vom veni și cu un program special începând cu 2022, ca să atragem mai mulți profesori, mai ales pentru dimensiunile acestea unde este atestată o lipsă de angajați. Avem diferite programe municipale și de concursuri, și de burse pe care le oferă municipalitatea inclusiv profesorilor.”
Europa Liberă: Ani la rând părinții insistau să fie îmbunătățite condițiile și în instituțiile preșcolare. Ați reușit să faceți ordine?
Angela Cutasevici: „Da, sigur că, anual se investesc sume mari în infrastructura inclusiv cea de educație timpurie. Anul curent, de exemplu, municipalitatea a cheltuit circa 130 de milioane de lei pentru reparația școlilor și a grădinițelor, au fost incluse în acest proces 118 instituții de diferit tip și nivel. Sigur că loc pentru mai bine există, dar asta e situația. Avem în municipiu circa 330 de instituții publice, avem 124 mii de copii în instituțiile de educație timpurie și în învățământul general. Deci, noi avem foarte multe nevoi și cumva includerea tuturor și a resurselor umane, și a resurselor materiale, ele necesită investiții foarte mari. Din păcate, bugetul municipal este destul de restrâns și capacitățile sunt reduse.”
Europa Liberă: Dar în expresie bănească cât direcționați către educație?
Angela Cutasevici: „Dacă luăm tot bugetul municipiului sunt două miliarde 600 de mii, dar e vorba de diferite linii bugetare, dar gestionarea...”
Europa Liberă: Dar pentru investiții?...
Angela Cutasevici: „Investiții anul trecut, vă zic, 130 de milioane au fost.”
Europa Liberă: Cât s-ar cere?
Angela Cutasevici: „Cât s-ar cere? Wow! Dacă am număra 330 de instituții, măcar câte două milioane la fiecare, ca să fie asta așa, pentru...”
Europa Liberă: Se ridică o sumă mare.
Angela Cutasevici: „Sumă mare, pentru că dacă ar fi să investim și să facem reparație capitală în toate școlile ar fi necesități mult mai mari, acum prin proiectul de eficiență energetică avem incluse 21 de instituții educaționale și investițiile sunt de câteva milioane.”
Europa Liberă: Dar se mai contează și pe contribuția părinților?
Angela Cutasevici: „Noi nu contăm pe contribuția părinților, acolo unde-i...”
Europa Liberă: Dar individual fiecare instituție decide cum trebuie să-și aranjeze lucrurile?
Angela Cutasevici: „Fiecare instituție își organizează, dacă există asociații de părinți atunci și dacă sunt înregistrate legal, sigur că avem foarte multe dispute și foarte multe nemulțumiri privind colectările care se fac.”
Europa Liberă: Informale...
Angela Cutasevici: „Informale, exact! Și deseori se fac fără a fi asigurată transparența și, de fapt, asta și stârnește supărarea părinților și nedumerirea acestora.
E un lanț greu de rupt...
Suntem continuu în discuție și în căutare de soluții, intervenim pe fiecare raportare de anumite colectări ilicite, dar e foarte complicat, pentru că atunci când raportează omul o face, de exemplu, anonim și noi nu putem documenta și să prezentăm la centrele sau organele de control. E un lanț greu de rupt, dar știu sigur că lucrurile s-au schimbat și presiunea aceasta de colectări a mai scăzut.”
Europa Liberă: Cum ajutați mediul cultural să se descurce pe timp de pandemie? În spațiul public au apărut mai multe nemulțumiri din partea unor actori care au spus că au și scris cereri de demisie să plece, pentru că nu-și pot asigura existența. Ați intervenit?
Angela Cutasevici: „Cu referire la suportul pe dimensiunea cultură vreau să vă zic că în 2021 municipalitatea a investit foarte mult. Cel puțin, în programele culturale pe care le-am inițiat, am inițiat foarte multe parteneriate cu uniunile de creație, am fost prezenți practic la toate evenimentele lor și noi am inițiat multe evenimente anume în vederea sprijinirii acestora. Avem programe culturale tematice și săptămânale, am inițiat proiectul cultural, de exemplu, „Dialogul social cu chișinăuienii”, în fiecare parc în zilele de weekend au fost prezenți artiștii noștri pentru a-i încuraja și a promova frumosul. De asemenea, am inițiat Festivalul municipal „Te salut, Chișinău!”, care ne dorim să fie o sursă și o formă de organizare și de promovare a culturii și a valorilor pe care le avem în Chișinău. Sigur că avem foarte multe dificultăți și în ceea ce v-ați referit la actorii de la teatru.”
Europa Liberă: Actorii de la „Guguță”, care și-au manifestat nemulțumirea că nu se pot descurca pe timp de pandemie.
Angela Cutasevici: „Din păcate, asta e situația că legea privind sistemul unic de salarizare este la nivel central și, respectiv, salariile actorii le primesc din bugetul de stat. Există o formulă...”
Europa Liberă: Dar autoritățile locale pot face demersuri către cele naționale ca să se intervină, să se îmbunătățească situația?
Angela Cutasevici: „Noi facem demersurile ca să fie crescute salariile, dar aici e un complex foarte mare de măsuri care trebuie luate pentru sprijinirea acestora. Probabil că ar fi bine să se intervină pe formula de întreținere a acestor instituții, pentru că din bugetul pe care-l au 20% ar trebui să fie acoperite din sursele proprii, din activitatea entităților acestea teatrale, și anume aceste 20% pe care ei nu le-au putut asigura pentru a se întreține și pentru a-și asigura dezvoltarea teatrelor, ele au creat acest deficit și nemulțumire.”
Europa Liberă: Dar nu e vina lor...
Angela Cutasevici: „Nu este vina lor, este adevărat că ar trebui să se facă anumite subvenții din bugetul național ca să fie sprijiniți. Ceea ce vizează infrastructura și dezvoltarea teatrelor, ce ține de competența municipalității – noi întreținem și noi oferim acest suport, spre exemplu, pentru Teatrul „Satiricus”, care este teatru municipal, noi investim anual, de exemplu, în 2021 am investit 13 milioane.”
Europa Liberă: Și „Guguță” este teatru municipal.
Angela Cutasevici: „Exact. La „Guguță” am investit circa cinci milioane, deja în funcție și de solicitările lor, toate solicitările care sunt venite din partea teatrelor sau administrației acestora – ele sunt întreprinderi municipale și noi sigur că în discuții le prioritizăm, pentru că asta e situația.”
Europa Liberă: Ținând cont de condițiile sanitare care se impun de această pandemie de COVID-19, cum va fi organizat Hramul Chișinăului la mijloc de octombrie?
Angela Cutasevici: „Da, anul curent suntem impuși de situație iarăși de a regândi această activitate care e tradițională și așteptată de chișinăuieni.
Din păcate, vom organiza foarte mici activități, manifestări, cu prezența unui număr restrâns de participanți...
Cele mai multe activități vor fi transmise sau organizate în mediul online, manifestări cum au fost, de exemplu, în Piața Marii Adunări Naționale sau în alte zone cu implicarea unui număr mare de persoane nu va fi posibil de organizat. Sperăm să nu se agraveze situația, măcar un pic să fie marcată această zi foarte importantă pentru chișinăuieni. Deja suntem în pregătiri și activitățile vor fi organizate în primul rând pe sectoare, sigur, ca să nu concentrăm populația, dar vor fi prin zonele din sectoarele capitalei.”
Europa Liberă: Mulțumim foarte mult pentru această discuție și vă mai așteptăm și cu alte ocazii.
Angela Cutasevici: „Mulțumesc mult și Dvs.! Sănătate!”
