La Gimnaziul „Taras Șevcenko” din Chișinău – singura școală din R. Moldova unde există clase cu predare în limba ucraineană, cererea este în continuă creștere. Instituția are în prezent circa 400 de elevi, dintre care majoritatea – 385 – sunt refugiați din Ucraina.
În primul an al războiului, aici au fost organizate pentru refugiați trei clase cu instruire în ucraineană. Anul trecut au mai fost deschise cinci, iar în noul an de studii – vor fi încă patru: două întâi, una de-a II-a și una de-a V-a.
„În clasa întâi, admiterea are loc în trei etape, din martie până în august. Până acum, avem 46 de cereri. Cele două clase cu predare în limba ucraineană sunt deja complete, iar pentru clasa cu predare în limba rusă avem 15 cereri”, a spus Europei Libere directoarea adjunctă a gimnaziului, Angela Moizesovici.
Potrivit acesteia, tot mai mulți părinți își transferă copiii la acest gimnaziu pentru ca aceștia să-și continue studiile în limba maternă și să poată reveni ulterior mai ușor în sistemul educațional ucrainean.
Școala avea profil ucrainean din 1996, dar era cu predare în limba rusă și avea din ce în mai puțini elevi, riscând chiar să fie închisă.
„Odată cu refugiații, au început să vină tot mai mulți elevi. Pentru noi, a fost o renaștere a școlii”, susține Moizesovici.
Extinderea claselor aduce și noi provocări. Cei 14 profesori care predau în limba ucraineană sunt și ei refugiați, iar pentru noile clase, școala va avea nevoie de încă zece cadre didactice.
Dacă numărul elevilor va crește în continuare, gimnaziul ar putea fi transformat în liceu, spune directoarea adjunctă, dar, în același timp, exista riscul ca, după încheierea războiului, cea mai mare parte a elevilor și a profesorilor să plece acasă.
Părinte: „Ne bucurăm că băiatul va putea învăța în ucraineană”
Printre cei care au venit să-și înscrie copiii la această școală se numără și o familie de stomatologi originară din Sevastopol, Crimeea, teritoriu ocupat de Rusia din 2014.
Bărbatul, care a acceptat să vorbească cu Europa Liberă, dar a rugat să îi păstrăm anonimatul, spune că fiii săi s-au născut după anexarea peninsulei și nu au avut posibilitatea să studieze în limba ucraineană. Familia a încercat să urmeze programa ucraineană online, însă acest lucru devenise periculos.
Din motive personale, familia nu a putut pleca mai devreme din Crimeea. Acum însă analizează posibilitatea de a se stabili în R. Moldova, de a învăța limba română și de a-și înscrie copiii în școlile de aici.
Zilele trecute au vizitat Gimnaziul „Taras Șevcenko”, unde intenționează să-și înscrie fiul cel mic în clasa a IX-a.
„Am discutat cu administrația școlii și am fost primiți foarte bine. Acum pregătim actele. Ne bucurăm că băiatul va putea învăța în limba ucraineană și, în același timp, va avea posibilitatea să învețe limba română”, a spus bărbatul.
Și Victoria Lipkovskaia, din regiunea Odesa, vrea să își înmatriculeze fiica la acest gimnaziu, în clasa a IV-a. Femeia spune că se află în R. Moldova de o lună și a venit să afle mai multe detalii despre procesul de admitere.
„Am ales această școală pentru că fiica mea vorbește ucraineana și îmi doream să nu simtă nicio diferență dacă ne vom întoarce acasă. Îmi place că aici mai sunt copii din Ucraina și disciplinele sunt în limba ucraineană”, susține refugiata.
Femeia spune că, odată cu începerea războiului, procesul de învățământ în Ucraina a devenit extrem de dificil.
„Copii noștri învață o săptămână online, de acasă, iar o altă săptămână – la școală, pentru că adăposturile pentru bombe nu sunt dotate pentru un număr mare de persoane. Fiica mea ar putea învăța de la distanță de aici, dar eu înțeleg că ea trebuie să meargă la școală. Sunt copii care au terminat clasa a VII-a, a VIII-a învățând la distanță și au devenit închiși, nu comunică”, a spus Victoria Lipkovskaia.
În anul precedent de studii, în instituțiile de învățământ din R. Moldova erau înmatriculați aproape 2.900 de copii refugiați din Ucraina, dintre care 1.770 – în municipiul Chișinău. Cei mai mulți învățau în Gimnaziul „Taras Șevcenko”, Liceul Teoretic cu Profil Sportiv „Gloria” și Liceul „Mihail Koțiubinski”.
Facilități la înscriere pentru copiii refugiați
Potrivit șefului serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, Ivan Duminică, creșterea numărului de copii refugiați înscriși în școlile din R. Moldova s-a datorat și faptului că au fost incluși în cota de 10% rezervată la admiterea în clasa I și în clasa a X-a, alături de copiii din familii social-vulnerabile, de etnie romă și cei reveniți din diaspora.
Ministerul a simplificat și procedura de înscriere la școală pentru a nu permite escrocilor să se folosească de vulnerabilitatea refugiaților.
„Am constatat că unele persoane solicitau chiar și 1.000 de euro pentru traducerea și legalizarea documentelor necesare înscrierii. Am eliminat această obligativitate și verificăm autenticitatea actelor direct prin Ministerul Educației din Ucraina. De regulă, răspunsul vine în aproximativ o săptămână”, a spus Europei Libere Ivan Duminică.
Aceeași procedură simplificată se aplică și pentru angajarea profesorilor refugiați în școlile din R. Moldova. Potrivit lui Ivan Duminică, ministerul dezvoltă și programe de educație multilingvă și organizează cursuri gratuite de limba română pentru copiii refugiați, inclusiv pentru cei care susțin examenele de absolvire în R. Moldova. Totodată, a fost elaborată o nouă programă de studii pentru predarea limbii române în școlile cu instruire în alte limbi.
Vezi și reportajul filmat în iunie anul trecut despre o elevă refugiată din Harkov care a trecut cu brio Bacalaureatul la Chișinău.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
