Linkuri accesibilitate

Se apropie al doilea summit UE-Moldova. Ar putea veni după deschiderea negocierilor de aderare

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta R. Moldova, Maia Sandu și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la primul summit UE-Moldova, la 4 iulie 2025, la Chișinău.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta R. Moldova, Maia Sandu și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la primul summit UE-Moldova, la 4 iulie 2025, la Chișinău.

Uniunea Europeană și Moldova își vor ține cel de-al doilea summit din istorie pe 22 iunie, la Bruxelles, în contextul în care Chișinăul ar putea în sfârșit să demareze negocierile de aderare cu blocul comunitar chiar în zilele premergătoare reuniunii la nivel înalt.

În proiectul de declarație a summitului, consultat de RFE/RL, nu există indicii privind datele, numărul capitolelor de aderare care vor fi deschise sau ritmul procesului. Până în prezent, textul menționează doar că „ne reiterăm angajamentul de a avansa rapid în procesul de aderare a Moldovei la UE, pe baza unor reforme credibile și a principiului propriilor merite”, în timp ce între paranteze există un spațiu rezervat pentru menționarea deschiderii grupurilor de capitole.

Cele 33 de capitole de negociere sunt împărțite în șase grupuri, sau „clustere”, iar la Bruxelles circulă în prezent numeroase zvonuri cu privire la numărul de grupuri și la momentul în care acestea vor fi deschise pentru Moldova și Ucraina. Cele două țări sunt cuplate în procesul de extindere și, până în prezent, au parcurs împreună toate etapele relevante.

Agitația privind extinderea se datorează în mare parte recentei schimbări de guvern din Ungaria, despre care mulți diplomați ai UE speră că va relansa o serie de inițiative ale UE, întrucât Budapesta a impus în trecut numeroase veto-uri.

Guvernul ungar anterior a blocat timp de doi ani începerea oficială a negocierilor de aderare la UE de către Ucraina, din cauza a ceea ce Budapesta considera a fi o discriminare a populației vorbitoare de limbă maghiară din Ucraina, iar întrucât Chișinăul nu a încercat activ să se decupleze de Kiev, a rămas, prin extensie, și el pe loc.

Deși Ungaria mai are de rezolvat probleme bilaterale cu Kievul, lucru care se așteaptă să se întâmple în cadrul diverselor reuniuni bilaterale de la începutul lunii iunie, se crede că Ucraina și Moldova vor deschide cel puțin unul dintre cele șase grupuri tematice pe 16 iunie – cu doar o săptămână înainte de summitul UE-Moldova. Iar mai mulți oficiali ai UE cu care RFE/RL a discutat speră că celelalte cinci grupuri tematice vor putea fi deschise pentru ambele țări încă din iulie.

Ajutor militar continuat

O altă concluzie cheie a declarației summitului este că Bruxelles va continua să intensifice ajutorul militar letal acordat Chișinăului – ceva ce a început să ofere anul trecut prin linia de credit extrabugetară numită Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF). Efortul nu este în totalitate lipsit de controverse, având în vedere că Moldova încă are statut de neutralitate militară, prevăzut în constituția sa.

Proiectul de document menționează că „vom continua să lucrăm în direcția integrării în continuare a Moldovei în arhitectura europeană de securitate și apărare și a participării sale la inițiativele și mecanismele de cooperare relevante. Apreciem cooperarea continuă și consolidată în cadrul Facilității Europene pentru Pace, menită să răspundă nevoilor operaționale cele mai urgente.”

O nouă notă conceptuală, consultată de RFE/RL, precizează că Bruxelles intenționează să acorde Chișinăului 120 de milioane de euro suplimentare în următoarele 60 de luni pentru a completa echipamentele deja livrate „într-un sistem coerent de supraveghere aeriană și apărare interoperabil cu statele UE și NATO”. Fondurile includ, de asemenea, instruire și buget pentru a asigura întreținerea adecvată a echipamentelor.

Principala finanțare a UE pentru Moldova în următorii ani va proveni însă în continuare din așa-numitul „Plan de creștere pentru Moldova” în valoare de 1,8 miliarde de euro, prezentat în 2024. Declarația menționează că până în prezent au fost deblocate aproximativ 504 milioane de euro și precizează că „o sumă suplimentară de 528 de milioane de euro din sprijinul financiar al facilității va fi deblocată dacă Moldova continuă într-un ritm constant și realizează toate etapele de reformă prevăzute pentru 2026”.

Reformele cheie, ca întotdeauna în cazul statelor candidate la aderarea la UE, vor fi asigurarea independenței sistemului judiciar, combaterea corupției și a crimei organizate, precum și protejarea drepturilor persoanelor aparținând diverselor minorități. Deși nu prezintă toate reformele, textul menționează, în mod interesant, atât vettingul din judiciar, cât și necesitatea eradicării corupției chiar și la cel mai înalt nivel, numindu-le „elemente esențiale ale transformării democratice a Moldovei și ale parcursului său către UE”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Rikard Jozwiak

    Rikard Jozwiak este editorul pentru Europa al RFE/RL, cu sediul la Praga. Expert în subiecte legate de Uniunea Europeană și NATO, a lucrat anterior în calitate de corespondent al RFE/RL la Bruxelles, acoperind numeroase summit-uri internaționale, alegeri europene și decizii ale instanțelor internaționale. A relatat pentru RFE/RL din majoritatea capitalelor europene, precum și din Asia Centrală.

XS
SM
MD
LG