Născută la 25 iunie 1973, în satul Ciuciuleni, Hâncești. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din Timișoara, România, și Institutul Agronomic Rabat, Maroc, ulterior a terminat Universitatea din Nantes, Franța. Patru ani a fost medic veterinar în Timișoara, iar din 2001 este medic veterinar în Maroc. Statutul de medic privat i-a permis să participe cu Federația Regală Marocană de Sporturi Equestre la concursuri de echitație, Endurance la toate marele concursuri internaționale. Este o viață în lumea cailor. Hobby-uri: călărie, lectura, golf, florărie, croșetare și bucătăria mediteraneană.
Luni
Astăzi este despre cai... Dintotdeauna calul a fost o provocare pentru mine. Pe vremea copilăriei, calul de rasă era perceput ca simbol al burgheziei, rebeliunii, libertății... motiv pentru care au fost lichidați și eu, copil fiind, nu l-am văzut decât la circ sau în filme.
La musulmani, calul este citat în Coran fiind îndrumați să-și învețe copii călărie, de aici pornind - un mare respect pentru acest animal nobil. Se spune că de pe cal lumea ni se pare perfectă! Așa o vad și eu de 20 de ani de când mă ocup, în calitate de medic veterinar specializat în cai de sport.
Fiind medic al Federației Internaționale Equestre și participând la diverse calificări pentru jocurile mondiale mediteranene, olimpice am avut ocazia să pregătesc unii dintre cei mai buni cai din lume. În 2017 tot Marocul a sărbătorit titlul de cel mai bun étalon din lume cu Quikley de Kreisker, calul nostru. (termen de eqitatie )
Cursele în schimb sunt marea mea pasiune. Calul arab, în special. Cu pur sângele arab am câștigat numeroase gr. prix-uri internaționale, în special în Franța și Spania. În 2018, în SUA, am obținut titlul de cea mai bună femelă arab de 3 ani din lume.
Sunt foarte recunoscătoare Marocului și tuturor proprietarilor pentru enorma încredere de a-mi încredința cei mai buni cai și a-mi putea demonstra că totul este posibil.
Marți
Amintiri despre cum am plecat din Moldova. Se întâmpla cu trenul „Prieteniei” în 1990, prima promoție de studenți basarabeni în România. Eu am mers la Timișoara îndemnată de regretatul meu tată, Dumnezeu să-l aibă în grijă. Eram copil de 17 ani. Plecam cu speranța că la absolvire mă voi întoarce... însă timpul a decis altceva pentru mine.
După absolvire, în 1996, am lucrat la Comtim Timișoara medic epizootolog 4 ani, după care m-am stabilit în Maroc. Specializările pe cai le fac din 2000 în Franța. Este un capitol care nu se termină. Pentru a rămâne pe val nu există alt miracol decât școala și munca.
Alta pasiune este ameliorarea genetică, tot de la cai mi se trage...
Alta pasiune este ameliorarea genetică, tot de la cai mi se trage, însă o practic și pe alte rase, în special bovine, fiind medic responsabil de sănătatea genitorilor de la centrul național de congelare, însămânțare și transfer de embrion din Maroc. Acest proiect m-a ajutat să merg mult și în Africa adevărată, unde laptele și carnea sunt motiv de război, adică foame. Din 2007 formez echipe în ameliorarea rasei bovine locale (lapte și carne), plante furajere, silozuri, congelarea spermei, sincronizări, însămânțări și mai nou transfer de embrion.
Țin să mulțumesc cu aceasta ocazie tuturor profesorilor care au contribuit la formarea mea și celor care au reușit schimbul de studenți în 1990, domnului Mircea Druc, în special.
Miercuri
Dorul de satul natal, Ciuciuleni, Hâncești. Baștina este paradisul pe pământ, centrul universului, pentru că acolo este Mama. Singurul loc în univers unde timpul s-a oprit, de parcă m-ar aștepta.
Bănuiesc că toți cei care suntem plecați în lumea mare trăim viață imaginară de acasă, mult mai intens decât cea de zi cu zi.
Copii nu au petrecut timpul alături de bunici, iar eu de părinți... Acesta este marele meu regret...
Copii nu au petrecut timpul alături de bunici, iar eu de părinți... Acesta este marele meu regret. Țin să-i mulțumesc mamei. Tata a plecat prea devreme, fraților Nicușor, Gheorghe și Anna. Țin să le amintesc politicienilor, cu mare durere în suflet și lacrimi în ochi, că este foarte trist să ai în marea majoritate a familiilor din R. Moldova 3-4 copii cu pașapoarte în toate colțurile lumii.
Joi
Despre viitorul Moldovei. În afară de Unirea cu România, nu văd niciun viitor. Nu avem mulți oameni de stat ajunși în politică.
Vineri
Și azi despre cai. Mi-a revenit zâmbetul.
Vinerea am curse la Casablanca, de 20 de ani. Pur sânge englez, arab și anglo-arab, și internaționale. Pe acest hipodrom am câștigat tot ce se poate câștiga, însă de fiecare dată când pun piciorul la intrare am impresia că voi susține examenul vieții mele... deci, adrenalină, emoții pozitive, dialog intuitiv cu toți caii angajați în fiecare cursă... După care îmi închei ziua cu o oră de călărie sau o baladă, că doar de pe cal lumea ni se pare perfectă!
Mă înclin. Olga Poparcea.