Situația s-a schimbat însă în ultimele luni, din varii motive - de la situația de pe câmpul de luptă și schimbarea opiniei publice, până la alegerea lui Donald Trump, fostul președinte al SUA, care revine la Casa Albă pe 20 ianuarie și care a spus în repetate rânduri că va pune capăt, într-o zi sau două, celui mai mare conflict armat din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace.
Așadar, se va încheia războiul Rusiei împotriva Ucrainei în 2025?
Dacă un sfârșit înseamnă un acord de pace durabil, răspunsul este nu - afirmă numeroși analiști -, în parte pentru că președintele rus Vladimir Putin nu și-l dorește, indiferent de ceea ce pretinde, cu excepția cazului în care Moscova va obține un grad de influență asupra Ucrainei de neacceptat pentru Kiev și susținătorii săi din străinătate.
Potrivit experților, Putin și-ar dori ca Rusia să reprezinte o amenințare persistentă la adresa Ucrainei și o provocare pentru Occident, pe care îl consideră drept agresor într-o confruntare civilizațională.
Totodată, ucrainenii spun că nu și-ar dori un acord de pace dacă acesta ar însemna cedarea oficială a teritoriilor ocupate de Rusia și renunțarea la posibilitatea de a trage la răspundere Moscova pentru crimele sale împotriva Ucrainei.
- Te-ar putea interesa și: Maia Sandu, în topul liderilor străini în care ucrainenii au cea mai mare încredere
„Cred că suntem foarte, foarte departe de un sfârșit al războiului”, a declarat Nigel Gould-Davies, cercetător principal pentru Rusia și Eurasia la Institutul Internațional de Studii Strategice de la Londra.
Cu toate acestea, este aproape cert că se va insista asupra încetării focului, având în vedere promisiunile lui Trump de a pune capăt rapid războiului, iar negocierile par mai probabile decât oricând după eșecul unui șir de discuții purtate la câteva luni de la începutul războiului din Ucraina.
„Investiția inteligentă în acest moment este că [Trump], probabil, îi poate determina pe ruși și pe ucraineni să discute atât cu el, cât și între ei”, a declarat pentru RFE/RL Olga Oliker, directoare de program pentru Europa și Asia Centrală la Crisis Group.
„Cred că (...) ceea ce vom vedea probabil este o încetare a focului de facto, cel puțin, dacă nu de jure, cu un anumit nivel al negocierilor, tacit sau explicit, pe parcursul anului 2025”, a declarat pentru RFE/RL Sam Greene, profesor la King's Russia Institute de la King's College din Londra, coordonator al programului privind reziliența democratică la Center for European Policy Analysis.
Teritorii și garanții de securitate
Există o mulțime de capcane ce ar putea să apară în urma unei încetări a focului, inclusiv posibilitatea ca Rusia să profite de aceasta pentru a se regrupa și a ataca din nou, cu excepția cazului în care vor exista măsuri eficiente de descurajare și protecție pentru Ucraina.
De asemenea, există numeroase obstacole în calea oricărui acord, unele din acestea având la bază pozițiile aparent ireconciliabile cu privire la aspectele esențiale ale conflictului.
Unul din acestea îl reprezintă teritoriul. Un acord de încetare a focului pare acum mai probabil decât în trecut, în parte din cauza semnelor că Ucraina - care, în cuvintele lui Oliker, este „obosită, epuizată și bate în retragere”, pe fondul câștigurilor lente și extrem de costisitoare, dar constante, ale Rusiei pe câmpul de luptă - ar putea accepte ca o mare parte din teritoriul ocupat în prezent de forțele Moscovei să rămână sub controlul de facto al Rusiei, pe baza unei înțelegeri provizorii și neoficiale.
Dar este posibil ca acest lucru să nu fie suficient pentru Putin. Liderul de la Kremlin și alți oficiali ruși au declarat că recunoașterea a patru regiuni din Ucraina ca fiind pe deplin rusești - inclusiv o mare parte din ceea ce controlează Ucraina - nu este negociabilă, o poziție care nu este acceptabilă pentru Kiev.
Un obstacol și mai serios este necesitatea unor garanții de securitate serioase și eficiente pentru Ucraina.
Rusia este categoric împotriva aderării Ucrainei la NATO. Una din condițiile înaintate de Moscova pentru evitarea invaziei la scară largă a fost asumarea fermă a faptului că Kievul nu va deveni niciodată membru al Alianței. De asemenea, analiștii spun că este aproape sigur că Kremlinul se va opune oricărui acord ce va putea fi prezentat ca un echivalent virtual al aderării la alianța militară occidentală.
Dacă susținătorii occidentali ai Kievului „ar încerca să ocolească acest aspect, să elaboreze ceva care să aibă conținutul, dar nu și forma unei garanții, Putin ar spune clar că așa ceva nu ar fi acceptabil pentru el”, a afirmat Gould-Davies.
„Este foarte, foarte greu de imaginat cum ar putea arăta aceasta”, a spus el, referindu-se la o eventuală garanție de securitate pentru Ucraina care să convină ambelor părți.
„Teoria victoriei lui Putin”
Posibilitatea trimiterii unor trupe occidentale în Ucraina, în cazul încetării focului, a fost un subiect major de discuție în ultimele săptămâni. Dar există dezacorduri în această chestiune în Europa, iar Rusia nu ar accepta așa ceva.
„Kremlinul nu va dori să vadă trupe occidentale, trupe NATO, în special, de-a lungul acestei linii de supraveghere a încetării focului”, a declarat Greene, deoarece „Rusia va încerca să-și mențină capacitatea de inițiativă. Va dori să fie cea care controlează situația când vine vorba de escaladare; va dori să fie capabilă să îi țină pe toți ceilalți, inclusiv pe ucrainenii din vest, într-o stare de dezechilibru”.
„Întrebarea este: vor putea [Kievul și Occidentul] să forțeze Moscova să ajungă într-o poziție în care să nu aibă de ales decât să accepte acest tip de aranjament?”, a spus el.
Dar o asemenea perspectivă pare îndepărtată pentru moment, având în vedere faptul că Rusia înaintează pe câmpul de luptă, că economia sa este aparent departe de colaps - în ciuda unor semnale de alarmă - iar viitorul sprijin occidental pentru Ucraina este incert.
- Te-ar putea interesa și: Bătălia pentru Pokrovsk: Încotro se îndreaptă războiul?
„În acest moment, [Putin] crede că teoria sa asupra victoriei se confirmă, că Rusia este, pe termen lung, suficient de mare și de puternică pentru a impune costuri și pentru a suporta costuri în fața adversarului mai mic, Ucraina, pentru a o zdrobi militar și pentru a rezista mai mult decât Occidentul din punct de vedere politic”, a declarat Gould-Davies.
„Ceea ce ar putea schimba situația și l-ar putea forța pe Putin să aibă o viziune diferită asupra viitorului ar fi dacă administrația Trump ar exercita o presiune reală, o presiune majoră și semnificativă asupra lui Putin, amenințându-l cu costurile continuării războiului, care l-ar face pe Putin să creadă că propriul său regim ar putea fi pus în pericol”, a spus el.
Trump a sugerat că va folosi ajutoarele pentru Ucraina ca pârghii de influență atât asupra Kievului, cât și asupra Moscovei, dar nu a dezvăluit prea multe despre modul în care speră să pună capăt războiului.
În timp ce așteaptă începutul mandatului lui Trump, Putin pare să joace un joc dublu, așa cum o face adesea, trimițând mesaje contradictorii aproape simultan: prezentând Rusia ca fiind constructivă și pregătită pentru concesii, dar în același timp ridicând bariere în calea oricărui acord ce ar putea fi acceptabil pentru Kiev și Occident.
Iată un exemplu concret. În cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri de patru ore și jumătate, transmisă în direct de televiziunea stat la 19 decembrie, Putin a afirmat că Rusia este pregătită pentru un compromis în privința Ucrainei, dar a menționat și câteva lucruri care sugerează că nu este chiar așa.
Un regim „construit în jurul războiului”
Pe de o parte, Putin l-a prezentat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski ca pe un lider ilegitim cu care nu va semna un acord. Pe de altă parte, el a subliniat încă o dată că așa-numitul Comunicat de la Istanbul - un acord-cadru înaintat cu puțin timp înainte ca discuțiile dintre Moscova și Kiev să eșueze, la câteva luni după începerea invaziei rusești la scară largă - trebuie să servească drept bază pentru orice negocieri.
„Ceea ce Putin spune, de fapt, este că termenii acelei înțelegeri, care au avut în vedere o Ucraină, practic, lipsită de forță - nu doar împiedicată să adere la NATO, ci și demilitarizată și, prin urmare, o țintă foarte, foarte ușoară pentru Rusia în viitor... trebuie să fie, în esență, în centrul oricărui acord de pace viitor”, a declarat analistul rus Mark Galeotti.
„El încearcă să facă acest proces cât mai dificil posibil, în timp ce spune că este cât se poate de flexibil”, a afirmat Galeotti în podcastul său din 22 decembrie.
Greene a sugerat că Rusia ar putea fi pregătită să „reducă violența” și să ia în considerare o încetare a focului, dar numai dacă Putin este convins că Moscova ar putea continua să amenințe Ucraina și să mențină „la foc cald” conflictul cu Occidentul, pe care l-a transformat într-o caracteristică definitorie a guvernării sale.
„În acest moment, economia rusă funcționează numai datorită războiului. Sistemul politic rusesc este construit acum în jurul războiului. Acest fapt justifică și explică gradul de centralizare, de represiune și de control ideologic, lucruri la care Kremlinul nu va fi deloc dispus, chiar dacă va fi capabil, să accepte să renunțe”, a declarat el pentru RFE/RL. „Chiar dacă Rusia ar vira spre o încetare a focului, cred că ar căuta să mențină nivelul de confruntare pe care îl are în prezent cu Ucraina, dar [și] cu Occidentul în general”.
În ceea ce privește propaganda, a spus Greene, „Putin și Kremlinul, în general, și-au oferit un spațiu de manevră semnificativ. Ei pot defini victoria, chiar și victoria temporară, victoria parțială, în moduri diferite”, a declarat el pentru RFE/RL.
„O greșeală enormă”
Oliker a menționat, de asemenea, că poziția enunțată de Rusia cu privire la teritorii și la alte probleme nu înseamnă neapărat că un acord ar fi imposibil de atins dacă vor avea loc discuții.
„Există un avantaj în demararea discuțiilor. Cu ele începute, oamenii ar putea fi dispuși să facă concesii de care nici nu vor să audă când intră la discuții”, a spus experta. „Întotdeauna pornești cu poziția ta maximă - și ai fi un prost să nu o faci”.
Este posibil totuși să nu se ajungă la un acord în 2025. Dar dacă vor avea loc discuții și se va ajunge la un acord, avertizează analiștii, țările occidentale trebuie să fie atente să nu se felicite și să considere problema închisă.
„Răspunsul Europei la orice acord de încetare a focului va fi extrem de important - atât pentru Ucraina, cât și pentru ei înșiși”, a declarat Ruth Deyermond, lector senior la Departamentul Studii de Război al King's College din Londra, în comentarii scrise pentru RFE/RL.
„Având în vedere că multe țări se confruntă cu turbulențe politice pe plan intern (adesea alimentate de Rusia), ele ar putea fi tentate să trateze acest lucru ca pe un sfârșit al conflictului și o oportunitate de a reseta relațiile cu Rusia. Aceasta ar fi o greșeală enormă”, a scris ea. „Rusia va continua să reprezinte cea mai gravă și imediată amenințare convențională și neconvențională la adresa securității europene”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
