Rusia a urmărit îndeaproape manevrele NATO „Sea Shield 2019” din Marea Neagră, care au avut loc săptămâna trecută în parte în largul Ucrainei și s-au încheiat vineri 12 aprilie.
Au luat parte la ele aproximativ 2.200 de militari şi 20 de nave din cinci state membre ale Alianţei Nord-Atlantice plus România.
E de înțeles neliniștea Rusiei: Marea Neagră și-a văzut de multe ori reactivată geopolitica, de-a lungul istoriei, lucru influențat și de faptul că ea este inaccesibilă altfel decât prin Dardanele și strâmtoarea Bosforului.
Rusia trebuie să țină cont de faptul că Turcia joacă un rol crucial în orice operațiune militară în Marea Neagră. E un fapt istoric și geografic și geopolitic. Asta s-a văzut pentru prima oară în Războiul din Crimeea (1853 - 1856), pe care Rusia l-a pierdut în fața unei alianței compuse din Imperiul Otoman, Franța și Anglia.
În noul context geopolitic de astăzi, cu o Rusie ostilă și Turcia pe o pantă autoritară, ezitând între NATO din care face parte şi o alianță cu Moscova, este limpede că țări candidate la NATO, cum sunt Georgia și Ucraina, devin importante ca parteneri pentru occident, iar o țară membră riverană cum e România, după ce a avut nevoie să fie apărată, este acum, cum a spus-o președintele Klaus Iohannis, o furnizoare de securitate în regiune.
La început, România a primit securitate de la NATO, dar acum pot spune că este şi un furnizor de securitate în regiune...
preşedintele României Klaus Iohannis
„România este o membră a NATO de 15 ani. Iar între timp noi ne-am schimbat, ne-am adaptat. La început, România a primit securitate de la NATO, dar acum pot spune că este şi un furnizor de securitate în regiune. Iar acest exerciţiu a arătat că suntem compatibili, că putem lucra foarte bine împreună”, a spus preşedintele Iohannis.
„Sea Shield 19” a fost cel mai mare exerciţiu organizat de Forţele Navale Române în acest an, la el participând 14 nave militare româneşti şi şase nave militare din Bulgaria, Canada, Grecia, Olanda şi Turcia, cu un total de aproximativ 2.200 de militari. Aceştia au exersat proceduri întrunite de luptă împotriva ameninţărilor subacvatice, de suprafaţă şi aeriene, adaptate la tipologia ameninţărilor de securitate din regiunea Mării Negre.
Comandamentul Maritim Aliat al NATO a desemnat să participe la „Sea Shield 19” Gruparea Navală Permanentă, care operează în Marea Neagră începând cu 28 martie, ce are în compunere nave din Bulgaria, Canada, Olanda, România şi Turcia. În plus, Grecia şi Bulgaria au fost reprezentate la exerciţiu de câte o navă de luptă.
Între timp, Ucraina a anunțat că ar putea face apel la autoritățile turcești să închidă Bosforul pentru navele militare ruse, dacă se vor repeta incidente cum a fost capturarea de către Rusia a trei nave ale marinei Ucrainei în strâmtoarea Kerci, act calificat de către comunitatea occidentală drept agresiune interstatală.
Petro Poroșenko a cerut chiar țărilor NATO să trimită nave de război în Marea Azov, unde se află strâmtoarea Kerci.
Regimul juridic al strâmtorilor Bosfor și Dardanele, care leagă Marea Neagră și Marea Mediterană, este guvernat de Convenția de la Montreux.
Aceasta prevede că Turcia este obligată să ofere trecere liberă prin strâmtori tuturor navelor de război ale statelor riverane Marii Negre. Navele rusești ale Flotei Mării Negre care participă la campania din Siria au trecut în mod repetat prin strâmtori.
În același timp, pentru navele de război ale puterilor neriverane Mării Negre (adică toate țările NATO, cu excepția Turciei, Bulgariei și României), s-au introdus restricții importante. Tonajul total al unei nave de război nu poate depăși 30 mii tone (adică, un purtător de avioane precum USS Nimitz nu poate intra în strâmtori, potrivit convenției), și pot petrece în Marea Neagră cel mult 21 de zile.
Convenția de la Montreux mai afirmă și că Turcia are dreptul să închidă strâmtorile pentru orice națiune riverană aflată în stare de război. În plus, Turcia poate închide oricând strâmtorile dacă se consideră amenințată.
