Partidele coaliției de guvernare, PSRM și PD, au discutat, marți, cu principalele partide ale opoziției, PAS și Platforma DA, despre cum poate fi depășită criza din agricultură cauzată de secetă și despre cum poate fi reluat procesul de învățământ în condițiile pandemiei de coronavirus.
Liderul fracțiunii parlamentare a PD, Dumitru Diacov, a declarat că deputații au creat două grupuri de lucru comune, ambele conduse de democrați, pentru evaluarea situației și propunerea de soluții. Dar care cred experții că sunt șansele unui răspuns coerent și eficient la problemele agricultorilor?
Cu o agricultură subdezvoltată și puțin valoroasă în general pentru economie– ponderea ei în PIB e extrem de mică – guvernarea de la Chișinău cu greu își poate totuși permite luxul să ignore efectul dezastruos al secetei din acest an asupra domeniului, măcar pentru simplu fapt că ponderea populației care activează în sector este extrem de mare.
Ieșirea de marți în stradă a acestor oameni le-a arătat hotărârea de a nu se lăsa păgubași, chiar dacă și ar înțelege dificultatea rezultată din pandemie.
În timpul protestului, care nu s-a sfârșit și are tot potențialul să continue, fermierii și-au folosit tehnica pentru a bloca șosele, iar din revendicările trimise la guvern s-a văzut clar că ceea ce le-a oferit până acum nu-i satisface. Iar asta arată, pe de altă parte, că Igor Dodon s-a mai făcut cu o problemă electorală: criticile opoziției la adresa manierei în care va răspunde crizei din agricultură generată de secetă.
Deocamdată, guvernul e hotărât să cheltuiască 200 de milioane de lei, pentru a le compensa agricultorilor pierderile suportate din ratarea recoltei la culturi de toamnă – grâu, orz și rapiță. Promisiunea de azi a lui Igor Dodon e că guvernul va mai identifica 300 de milioane, pentru compensarea pierderilor ce abia urmează să fie estimate, adică la porumb, floarea soarelui și soia. Și în sfârșit, în discuțiile patru-partite initiate marți de partidul democrat de la guvernare se mai examinează două soluții: reeșalonare, cu durată de 12 luni, de plăți către băncile comerciale pentru creditele accesate anterior de către agricultori și scutiri de impozite către fondul social, adică pentru salarii.
Ca să se întâmple, cele două măsuri mai trebuie să treacă prin proces legislativ, dar șansele lor deja sunt estimate drept destul de mari de către participanții la tratative, chiar și cei reprezentând partidele opoziției, care a tot criticat până acum guvernul că în loc să ajute agricultorii, economisește bani pentru campania electorală a președintelui Igor Dodon.
Ar mai fi, însă, și alte posibilități într-o vreme ca acum lovită de criza sanitară?, l-am întrebat pe economistul Viorel Gîrbu: „Ar fi posibilitatea ca să le reducă taxele, dar presiunea fiscală în sectorul respective nici așa nu a fost prea mare. Guvernul ar putea veni cu programe facilitate de creditare, pe lângă cel de subvenționare, după modelul Prima Casă. Dar astfel de instrumente sunt de lungă durată, de aceea cel mai simplu acum e ca guvernul să identifice bani și să le dea celor care au suferit.”
Economistul mai spune că o parte din vină pentru dificultățile de acum o poartă înșiși agricultorii, care trebuie implorați de la an la an să-și asigure culturile și nu fac suficient pentru a trece la agricultura modernă, adică la cea cu valoare adăugată înaltă, dar – mai adaugă Viorel Gîrbu – criza nu e un moment potrivit pentru astfel de discuții.
Cu tot cu pandemie, numărul oamenilor care vor pleca peste hotare va fi mult mai mare
Este și ceea ce crede un alt economist, specializat pe agricultură, Viorel Chivriga: „În agricultură se înregistrează un dezastru similar celui din 2003 – cea mai mare parte din agricultor pot să-și pună al active un an agricol ratat și foarte mulți dintre ei nu o să-și mai poată reveni. Cu tot cu pandemie, numărul oamenilor care vor pleca peste hotare va fi mult mai mare. De aceea e de datoria guvernului să-i ajute, pentru că sunt oameni care au în spatele lor angajați, familii, investiții. Pe construcția aceasta se menține țara – la o mica deteriorare a acestei construcții se poate dărâma și țara.”
Anticipând protestul agricultorilor, premierul Ion Chicu a declarat, în urmă cu o săptămână, că aceștia ar face bine să nu se lase atrași în dispute politice, lăsând prin asta de înțeles că întrevede interese politice ale opoziției în spatele unor protestatari care pe atunci abia își adunau rândurile. “De la blocări de străzi și încercare de a merge pe discuții politice, de la asta bani mai mulți în buget nu vor fi,” le-a reproșat și Igor Dodon miercuri protestatarilor.
În același timp, însă, partidul democrat care le asigură socialiștilor majoritatea din parlament, a chemat partidele parlamentare, inclusiv pe cele din blocul ACUM cu critici tot mai frecvente și mai ascuțite la adresa măsurilor anti-secetă ale autorităților, să caute împreună soluții, ceea ce, așa cum se poate observa, a mai redus din intensitatea tensiunilor în creștere din tabăra agricultorilor.
