Seceta care a chinuit vara aceasta întreaga Europă are un efect negativ asupra economiei bazate pe unul din cele mai mari cursuri de apă ale continentului, Dunărea.
Prea puțină apă în Dunăre înseamnă mai puțină navigație, în primul rând, dar poate afecta și activitatea centralei nucleare de la Cernavodă, din România – ca să dăm numai două exemple preluate dintr-un articol al colegilor noștri de la Europa Liberă România.
Potrivit datelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, din România, la jumătatea lunii august Dunărea intra în țară la Baziaș cu un debit de 1800 de metri cubi de secundă, față de o medie multianuală de 4300 de metri cubi de secundă, pentru luna august.
Administrația Națională Apele Române a spus săptămâna trecută că la centrala de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare și mai sunt 75 cm până la atingerea treptei II. Treapta I înseamnă o monitorizare mai atentă a evoluției nivelurilor pe Dunăre și în bazinul de aspirație al centralei atomoelectrice. În prezent, ambele reactoare funcționează normal.
Debitul cel mai scăzut al Dunării a fost înregistrat în 2003, când activitatea la Centrala de la Cernavodă a trebuit să fie oprită.
Seceta încetinește transportul mărfurilor pe Dunăre, nivelul apei fiind pe alocuri cu doi metri sub cotele normale. Mai multe nave au eșuat din acest motiv. Ca să nu suspende transportul de mărfuri pe Dunăre, România face dragaj și în zona bulgărească, după ce țara vecină a abandonat lucrările, a spus Europei Libere România Angela Ivan, directorul Administrației Fluviale a Dunării de Jos.
Angela Ivan a amintit că guvernul de la București a alocat 9,5 milioane de lei, în ședința de miercurea trecută pentru dragarea Dunării în partea bulgară.
Măsura vine după ce mai multe nave de transport au avut probleme pe Dunăre.
Îngreunarea navigației pe Dunăre îngreunează de asemenea efortul Ucrainei, ajutată de România, de a folosi fluviul pentru a exporta cereale, în condițiile blocadei impuse de Rusia porturilor ucrainene de la Marea Neagră.
Ana Maria Agiu, de la Administrația Națională Apele Române, a declarat pentru Europa Liberă că Dunărea are desigur un loc special în hidrologia teritoriului României, dar seceta soldată cu scăderea cursurilor de apă afectează zone întinse ale țării, în această perioadă.
Europa Liberă România nota săptămâna trecută că 696 de localități erau alimentate restricționat din sursa de apă de suprafață și din subteran.
Presa din România și din alte țări riverane aduce noi și noi detalii despre efectele secetei asupra Dunării. Jurnalul.ro a scris săptămâna aceasta că în apropierea hidrocentralei Porțile de Fier II pot fi văzute acum rămășițele navelor scufundate în al Doilea Război Mondial.
În regiunea Calafat din România, insule de nisip scufundate altădată sunt deasupra apei și mai multe au apărut în apropiere de Novi Sad, în Serbia, unde s-a relatat și despre ambarcațiuni eșuate.
În Bulgaria, practicanții de off-road au descoperit un nou loc de distracție pe albia fluviului Dunărea. Ei și-au adus jeep-urile și motocicletele în zona insulei Liuljak, unde apele s-au retras, transformând insula într-o peninsulă.
