El a exemplificat printr-o serie de acțiuni ilegale pe glob, de la invazia Rusiei în Ucraina și loviturile de stat din regiunea Sahel din Africa, până la programul ilegal de arme nucleare al Coreei de Nord și atacurile fără precedent din Afganistan asupra drepturilor femeilor și fetelor.
Șeful ONU a adus în discuție, de asemenea, și prăbușirea statului de drept în Myanmar după ce armata a înlăturat de la putere guvernul ales al lui Aung San Suu Kyi în februarie 2021, ceea ce a condus la „o spirală a violențelor și a represiunii și la grave încălcări ale drepturilor omului".Guterres a adus în discuție și erodarea statului de drept în Haiti, care este afectat de încălcări generalizate ale drepturilor omului, de creșterea vertiginoasă a ratei criminalității, de corupție și de criminalitate transnațională.
„De la cel mai mic cătun, până la scena globală, statul de drept este singura barieră dintre pace și stabilitate, pe de-o parte, și lupta brutală pentru putere și resurse, pe de cealaltă parte”, a declarat Guterres în fața Consiliului de Securitate al ONU.
Civilii, primele victime ale foamei și terorii
Cu toate acestea, secretarul general a deplâns faptul că, în fiecare regiune a lumii, civilii suferă de pe urma conflictelor, a crimelor, a creșterii sărăciei și a foametei, în timp ce unele țări continuă „să încalce cu impunitate dreptul internațional”, inclusiv prin utilizarea ilegală a forței și prin dezvoltarea armelor nucleare.
Ca exemplu de încălcare a statului de drept, Guterres a indicat, în primul rând, invazia Rusiei din 24 februarie 2022, în Ucraina. Secretarul general ONU a spus că războiul din Ucraina a creat „o catastrofă umanitară și a drepturilor omului, a traumatizat o generație de copii și a accelerat criza alimentară și energetică globală”. Și, referindu-se la anexarea de către Rusia a patru regiuni din Ucraina la sfârșitul lunii septembrie, precum și la anexarea Crimeei în 2014, el a spus că orice anexare care rezultă din amenințarea sau utilizarea forței reprezintă o încălcare a Cartei ONU și a dreptului internațional.
Șeful ONU a condamnat apoi uciderile ilegale și actele extremiste împotriva palestinienilor și israelienilor în 2022 și a declarat că extinderea coloniilor israeliene - pe care ONU le-a denunțat în mod repetat ca fiind o încălcare a dreptului internațional - "provoacă furie și disperare".
„Asaltați de războiul de agresiune din Europa”
Reuniunea consiliului privind consolidarea statului de drept, prezidată de ministrul japonez de externe Yoshimasa Hayashi, a cărui țară a decis agenda, a provocat controverse aprinse, în special în legătură cu războiul din Ucraina, între Rusia și susținătorii occidentali ai guvernului de la Kiev.
„Astăzi, suntem asaltați de războiul de agresiune din Europa (...) Noi, statele membre, ar trebui să ne unim pentru statul de drept și să cooperăm unii cu alții pentru a ne opune încălcărilor Cartei, cum ar fi agresiunea" și „dobândirea prin forță a teritoriului unui stat membru”, a declarat Hayashi, într-o referire clară la invazia rusă în Ucraina.
Ambasadoarea americană Linda Thomas-Greenfield a declarat de la tribuna consiliului că, în ciuda progreselor „fără precedent” spre pace și prosperitate de când a fost fondată ONU, din cenușa și ruinele celui de-Al Doilea Război Mondial, unele țări nu reușesc să-și respecte angajamentul față de principiile Cartei ONU („cel mai grăitor exemplu” fiind Rusia) sau „permit celor care încalcă regulile să continue fără a fi trași la răspundere”.
Rusia contraatacă
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vassili Nebenzia, a acuzat Occidentul că se folosește de reuniunea Consiliului „pentru a vinde discursul despre aparenta responsabilitate a Rusiei în ceea ce privește provocarea de amenințări la adresa păcii și securității internaționale, ignorând, totuși, propriile lor încălcări flagrante".
El a declarat că înainte de 24 februarie anul trecut, „dreptul internațional a fost în mod repetat încălcat”, susținând că rădăcinile situației actuale „se află în dorința uimitoare a Washingtonului de a juca un rol de polițist global”.
Nebenzia a invocat numeroase cazuri, inclusiv bombardamentele NATO în fosta Iugoslavie și Libia, invazia condusă de SUA în Irak „folosind falsa justificare” a prezenței armelor de distrugere în masă, a „războiului împotriva terorii” în Afganistan - și a acuzat Occidentul că este responsabil pentru ceea ce Moscova numește actuala „operațiune militară specială”.
Viceministr ucraineană a Afacerilor Externe, Emine Djaparova, a declarat că este clar ca lumina zilei că „Rusia este responsabilă pentru crimele din Ucraina și ar trebui să fie trasă la răspundere.”
Ea a avertizat, de asemenea, Consiliul de Securitate: „Legea forței pe care Rusia o practică astăzi în mod barbar asupra Ucrainei le transmite un mesaj foarte clar tuturor celor din această sală: Nimeni nu mai este în siguranță”.
