Campania începe pe 2 octombrie, dar o serie de candidați au fost deja înregistrați oficial, alții și-au anunțat intenția, iar unii dintre ei au vorbit – în diferite interviuri – despre care ar fi, în acest moment, amenințările pentru securitatea Moldovei – de unde vin ele – din interior sau din exterior ?
Cu un conflict intern înghețat în regiunea transnistreană, candidații pun în mod firesc accent pe această problematică.
Igor Dodon a făcut chiar o încercare de a plasa subiectul în centrul campaniei, atunci când a spus, înainte de a se lansa, că ar decide să candideze doar dacă ar ști că noul mandat i-ar permite să găsească și soluția de reglementare.
Ulterior, președintele nu a mai revenit la subiect decât când a început valul de acuzații al opoziției că ar vrea să-i plătească pe locuitorii regiunii ca să-l voteze, președintele dând clar de înțeles că contează pe acest vot și nimic nu-i poate schimba decizia: „În Transnistria sunt aceeași cetățeni ai R. Moldova. Când aud chemări să le interzicem să voteze, sunt și primari pe malul drept care nu admit deschiderea secțiilor de vot pentru ca să voteze cetățenii din stânga Nistrului - eu vreau să-i atenționez că aceasta e o chestiune penală, ” a spus Igor Dodon în ultima sa emisiune de pe blog „Președintele răspunde”.
Cei pentru care chestiunea transnistreană reprezintă totuși cea mai mare problemă de securitate sunt candidații de pe dreapta. Abordările acestora diferă totuși de la candidat la candidat. Iată, bunăoară, cum privește subiectul Octavian Țicu, unul din candidații unioniști:
În spatele luptei cu pandemia, regiunea transnistreană s-a întărit pe malul drept
„Situația pe care o avem în stânga Nistrului va rămâne eterna provocare la adresa securității și viitorului R. Moldova. Ce a adăugat pandemia la această provocare e că, în spatele luptei cu pandemia, regiunea transnistreană s-a întărit pe malul drept și a făcut mai multe acțiuni care au arătat că de fapt R. Moldova în raport cu regiunea transnistreană este mult mai slabă. A doua provocare ține de faptul că nu avem plenitudinea exercitării funcțiilor de stat, parlamentul a fost scos din circuit la luarea deciziilor importante, președinția și-a arogat mai multe împuterniciri decât cele rezultate din constituție. Și a treia e covid-ul, care așa cum procedează cu organismul uman, ne-a arătat în plenitudinea sa slăbiciunea statului moldovean: ordonarea actului de guvernare, sistemul medical, dotarea precară etc... ”
Maia Sandu, la rândul ei, care în scurtul său mandat de prim-ministru se arată mai ales preocupată de pericolele la adresa securității generate de corupție și instituții ineficiente, spunea totuși nu demult într-un interviu pentru presa ucraineană că Donbass-ul, ca și Transnistria, sunt folosite de Rusia pentru a transforma Moldova și Ucraina în țări cu suveranitate limitată și că ambele ar trebui să fie mai unite pentru a se opune acestor planuri.
