Linkuri accesibilitate

Serghei Gherasimciuk: „Pentru Moscova a fost interesantă întotdeauna toată R. Moldova, nu doar Transnistria”


Serghei Gherasimciuk
Serghei Gherasimciuk

Un interviu cu expertul ucrainean, vicepreședintele Consiliului de politică externă de la Kiev.

Necesitatea retragerii prezenței militare ruse din Republica Moldova a fost subliniată în ultimele săptămâni în rezoluții și declarații adoptate de ONU, NATO, Congresul SUA și Adunarea parlamentară a OSCE. Expertul ucrainean Serghei Gherasimciuk, vicepreședintele Consiliului de politică externă de la Kiev, spune că subiectul face parte dintr-un complex mai mare al relațiilor dintre Rusia și Occident. În ceea ce privește numirea în funcția de reprezentant al Rusiei pentru relațiile comerciale cu Republica Moldova a lui Dmitri Kozak, autorului planului din 2003 de reglementare transnistreană prin federalizare, expertul ucrainean consideră că acest lucru denotă intenția Rusiei de a promova o reglementare a conflictului transnistrean care să fie în favoarea Moscovei.

Europa Liberă: De ce tema retragerii prezenței militare a Federaţiei Ruse din Republica Moldova revine în ultimul timp atât de des în discuțiile partenerilor occidentali cu Moscova?

Serghei Gherasimciuk: „Partenerii occidentali, care de altfel nu prea mai vor să fie parteneri cu Rusia, creează acum o nouă paradigmă a relațiilor cu Moscova. În mare, este vorba despre o înțelegere a scopurilor reale ale Federaţiei Ruse în regiune – în regiunea Parteneriatului Estic, în regiunea spațiului post-sovietic.

Dacă până la criză Occidentul percepea Rusia drept un potențial partener, atunci acum aceasta este percepută ca un potențial adversar. Și în acest sens Occidentul își consolidează eforturile pentru a exercita presiuni asupra Federaţiei Ruse, cel puțin la nivel verbal și cel puțin la nivelul declarațiilor și rezoluțiilor.

Occidentul arată în felul acesta că în pofida faptului că Rusia și-a schimbat modul de a acționa în regiune, totuși Occidentul rămâne pe pozițiile sale cheie și reamintește constant Rusiei care sunt obligațiile acesteia. Adică, cu alte cuvinte, în pofida faptului că Rusia demonstrează activ că nu îndeplinește angajamentele internaționale, nu aplică normele dreptului internațional, Occidentul subliniază că el respectă aceste norme. Și că în discuțiile despre un nou sistem de securitate, unde Rusia va avea un cuvânt decisiv de spus în regiune, această stare de lucruri este un punct de non-start – un termen folosit în diplomație care vrea să spună că „noi nu putem să începem discuțiile pornind de la faptul că Rusia ne pune în fața ingerinței sale în politica internă a țărilor vecine și de la faptul că Rusia încearcă să-și impună voința țărilor din vecinătate”.”

Europa Liberă: Care este aplicabilitatea practică a acestor declarații? În ce condiții ați presupune că Rusia ar putea să dea curs acestor solicitări și să-și retragă trupele din Transnistria?

Serghei Gherasimciuk: „Eu sunt departe de a fi optimist în legătură cu faptul că Federaţia Rusă își va retrage trupele în viitorul apropiat atât din Republica Moldova, cât și din Georgia și Ucraina. Dar, pe de altă parte, este important și faptul că pe viitor Rusia nu-și va putea nici fortifica această prezență militară.

Iar documentele adoptate le nivel internațional – atât la ONU, cât și la

Există grupuri de politicieni în toate trei țări care ar fi gata să cadă la înțelegere cu Rusia și chiar să admită amplificarea prezenței acesteia...

NATO – vor constitui un factor care să tempereze și anumite stări de spirit ale politicienilor locali din Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Există unele grupuri de politicieni în toate trei țări care ar fi gata să cadă la înțelegere cu Rusia și chiar să admită amplificarea prezenței acesteia. Acum, aceste grupuri vor fi nevoite să țină cont și de rezoluția ONU și NATO și vor trebui să înțeleagă că dacă vor vrea să schimbe cardinal politica față de Federaţia Rusă în direcția apropierii de aceasta, asta va duce la tensionarea relațiilor cu Occidentul.”

Europa Liberă: Ucraina a fost invitată la summitul NATO de săptămâna trecută, de rând cu Georgia. Ce înseamnă pentru Ucraina acest summit și care sunt etapele următoare în relațiile cu NATO?

Serghei Gherasimciuk: „Ucraina a avut un summit foarte reușit, în pofida opoziției active a Ungariei care spunea că va bloca orice rezoluție pe Ucraina. Noi am primit din nou asigurări din partea NATO că eventuala calitate de membru pentru Ucraina este în continuare salutată și statele occidentale nu au respins această opțiune. Înainte de summit erau zvonuri că Ucraina ar putea deveni monedă de schimb într-un joc geopolitic mai mare.

În plus, un succes indiscutabil a fost și faptul că președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, pe marginea summitului, s-a întâlnit cu președintele american Donald Trump. Întâlnirea a avut loc cu mai puțin de o săptămână înainte de întâlnirea lui Trump cu Putin. Și putem privi asta tot ca o victorie geopolitică a părții ucrainene – pentru că am demonstrat că despre noi fără știrea și implicarea noastră nu se va discuta.”

Europa Liberă: Încă o temă pe care vroiam să o discutăm este numirea lui Dmitri Kozak în funcția de responsabil pentru relațiile economice cu Republica Moldova. Ce înseamnă această numire și ce însemnă rechemarea lui Rogozin?

Serghei Gherasimciuk: „Eu cred că aici s-au suprapus două teme – una de politică internă și alta de politică externă a Rusiei.

Componenta internă constă în faptul că Rogozin într-adevăr și-a pierdut într-o anumită măsură poziția în rândul elitelor rusești și de aceea a fost numită o persoană la fel de recognoscibilă, dar mai influentă din punct de vedere practic.

Al doilea moment ține de faptul că multă lume spune acum că este vorba despre revenirea la tema așa-numitului Memorandum Kozak, se vorbește despre un Kozak-2, Kozak-3. Din punctul meu de vedere, este o revenire la situația veche – pe de o parte Occidentul, prin declarația de la NATO, prin rezoluția ONU, a demonstrat că rămâne pe vechile poziții privind integritatea teritorială a Republicii Moldova. Iar Rusia demonstrează prin această numire provocatoare că și ea rămâne pe pozițiile sale și va încerca să-și promoveze scenariile și viziunea sa cu privire la reglementarea situației printr-o formulă care să fie în favoarea Moscovei.”

Europa Liberă: Experții de la Chişinău au comentat această numire în sensul că cel mai probabil Moscova acum este interesată să preia întreaga Republică Moldova, fără a se limita doar la Transnistria, pentru a-și extinde sfera de influență, inclusiv în perspectiva alegerilor parlamentare unde Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon are șanse mari. Credeți că această interpretare este una valabilă?

Serghei Gherasimciuk: „Impresia mea este că pentru Moscova întotdeauna a fost interesantă toată Republica Moldova, nu doar Transnistria. Și tema transnistrizării Republicii Moldova a apărut nu în acest an și nici măcar anul trecut. Despre riscul transnistrizării se discută deja demult și acest risc se va menține indiferent de cine va reprezenta Rusia în procesul de negocieri – Rogozin, Kozak, Surkov sau vreun politician nou și anonim. Pentru că indiferent de care va fi numele reprezentantului, politica Federaţiei Ruse va rămâne aceeași – de a angaja cât mai mult pe orbita sa țările vecine, țările pe care Rusia le vede drept zonă de influență geopolitică exclusivă. Moldova rămâne printre țările prioritare pentru Rusia, iată de ce, indiferent de cine va fi reprezentantul Rusiei, tema vă rămâne în actualitate.”

XS
SM
MD
LG