Linkuri accesibilitate

​​​Sergiu Cumatrenco: „Țara noastră a așteptat un asemenea festival”


Porgamul primului Festival International de Film din R. Moldova dedicat filmelor de ficțiune din R.Moldova

La Chișinău s-a încheiat recent primul Festival International de Film din R. Moldova dedicat filmelor de ficțiune.

Organizatorii au proiectat pe marile ecrane lungmetraje și scurtmetraje realizate în afara țării, inclusiv mai multe producții ale cineaștilor moldoveni. Regizorul și producătorul de film Sergiu Cumatrenco spune că evenimentul a oferit publicului ocazia să urmărească în premieră pelicule autohtone sau să revadă unele mai vechi, dar care nu sunt disponibile pe alte platforme. În interviul realizat de Tamara Grejdeanu, el a mai vorbit despre producția cinematografică locală și interesul publicului pentru asemenea festivaluri.

Sergiu Cumatrenco: „Țara noastră a așteptat un asemenea festival și ar fi bine să avem curaj și putere, și nebunie să continuăm și anul viitor, și multe alte ediții înainte, dar, dacă e o pistă cu adevărat potrivită pentru spectatorul nostru, doar măria sa publicul trebuie să se pronunțe.”

Europa Liberă: Ce vă face să credeți că a existat o cerință, a existat nevoia unui asemenea tip de eveniment?

Sergiu Cumatrenco: „Păi, cine s-a gândit vreodată că la Chișinău poate fi organizat an de an maraton internațional sau cine s-ar fi gândit vreodată că noi, moldovenii, așteptăm Eurovisionul? Deci sunt niște idei, hai să spunem, care par utopice, dar vrem să ne aliniem și noi standardelor internaționale, să găzduim și noi un festival de film la noi acasă și credem că a fost o foame de filme, care sunt cotate la nivel internațional și au fost selectate la cele mai notorii festivaluri de film, în afară de aceasta, cred că publicul a așteptat să vadă content-ul național, pentru că nu prea avem ocazii să vedem așa, dintr-o răsuflare, să vedem 7, 8, 9 scurtmetraje moldovenești produse acasă.”

Europa Liberă: Apropo, de ce se întâmplă că producțiile moldovenești pot fi văzute doar în cadrul unor asemenea evenimente, festivaluri și nu sunt puse cumva la dispoziția publicului, nu există platforme pe care să fie difuzate?

Sergiu Cumatrenco
Sergiu Cumatrenco

Sergiu Cumatrenco: „Dvs. ați dat și răspunsul la întrebare: nu există platforme. Filmul, în genere, este conceput pentru ecran mare. Or, dacă mergem de la această premisă că noi în țară nu prea avem decade și platforme unde să prezentăm aceste lucrări, e cam complicat să faci un produs și să-l dăruiești internetului. De asta fiecare producător, fiecare creator de content încearcă să-și pună în lumină pozitivă creația sa pe un ecran mare și într-un anumit context. Dacă e să vorbim în termeni mai concreți, noi avem un singur cinematograf care aparține statului. Este vorba de Centrul Cultural „Odeon” și nu prea am avut ocazii în care să unim creatorii de content moldovenesc ca să-și prezinte filmele sub o singură egidă sau sub o singură platformă, fiecare își organizează premiera așa cum consideră mai bine pentru creația sa și, iată, cumva avem prezentări, să nu le spunem dezbinate, dar prezentări separate. Or, un festival de film vine cumva să unească creatorii și să prezinte publicului o diversitate, hai să spunem cultural, moldovenească.”

Europa Liberă: Ceea ce s-a întâmplat de această dată. Ați reușit să aduceți pe marele ecran mai multe producții moldovenești.

Sergiu Cumatrenco: „Da, anul acesta, în cadrul primei ediții a Festivalului Internațional de Film RAVAC am proiectat 12 produse moldovenești, filme moldovenești, 7 dintre care au avut premieră națională și considerăm că a fost un succes, bazându-ne pe faptul că am avut absolut sold out la toate admisiile în cinema. Deci s-au vândut bilete și lumea mai solicită proiecții.”

Europa Liberă: Cei care organizează asemenea evenimente sunt puși în condiția să concureze cu platforme digitale, de exemplu, care permit vizualizarea și chiar descărcarea filmelor?

Sergiu Cumatrenco: „Nu cred că organizatorii de festivaluri sunt în competiție cu internetul. Mai bine zis, consumatorul este regele și el își alege dacă vrea să vadă un film în sala de cinema, acolo unde ecranul aduce magie, sau vrea să stea acasă în condiții mai confortabile, fără ca să facă efortul de a ieși din casă, și să vizioneze filmul acolo unde poate. Problema este că aceste premiere sau filmele, content-ul care vine la festival nu va fi degrabă pe internet. Au fost 39 de proiecte premiere naționale și am avut filme care sunt propunerea Suediei și a Islandei la Oscar, am avut filme de Cannes, am avut filme de Berlin. Or, aceste filme vor fi piratate, vorbind direct, un pic mai târziu sau vor fi puse on-line un pic mai târziu. Sincer vorbind, eu nu consider că cineva, vreun deținător de drepturi pune filmul on-line, deci vorbim despre o piraterie și despre un consum ilegal al content-ului.”

Moldova, Tamara Grejdeanu, RFE/RL correspondent in Chisinau
Moldova, Tamara Grejdeanu, RFE/RL correspondent in Chisinau

Europa Liberă: Ceea ce are nevoie de intervenția organelor abilitate pentru a opri acest lucru? Iată în Moldova se simte nevoia intervenției?

Sergiu Cumatrenco: „Faptul că noi avem acces la internet și la content are cumva aspecte pozitive și negative. Spun „negative” din cauză că nu se respectă dreptul de autor și, respectiv, nu putem vorbi despre o industrie care să se dezvolte organic, iar prin aspecte pozitive putem să spunem că noi, dimpotrivă, avem acces la ultimele softuri, de exemplu, sau la ultimul content, sau să cunoaștem trendurile internaționale. E un dualism aici.”

Europa Liberă: Am remarcat unul din scopurile festivalului, și anume acela că își propune să promoveze arta cinematografică națională. Și vorbind de cinematografia națională, există păreri împărțite. Unii constată o stagnare, alții vorbesc despre o mișcare lentă în sfera producerii de film, alții, din contra, văd o evoluție în ultimii ani. Dar care este aprecierea Dvs.?

Sergiu Cumatrenco: „Există o evoluție, bineînțeles. Și în cadrul festivalului au fost prezentate ultimele, cele mai fresh produse, filme autohtone, dar părerea mea personală este că ne mișcăm încet, aș fi vrut să mergem cu pași mai rapizi și mai concreți. Aici tot este cazul să subliniem că am avea nevoie de o strategie națională sau s-o elaborăm împreună cu Centrul Național al Cinematografiei și împreună cu colegii, alți producători o strategie prin care noi să facem pași concreți și eficienți ca să ne dezvoltăm și să nu inventăm roata, ci să preluăm cele mai bune practici ale țărilor care au trecut prin experiența noastră din perioada de tranziție într-o perioadă în care cinematografia este susținută, subvenționată de stat, așa cum se cuvine. Când spun „așa cum se cuvine”, mă refer la sume mai impunătoare, pentru că această artă – cinematografia – costă și costă, probabil, mai mult decât celelalte arte. Nu că ar fi mai specială, pur și simplu, vorbim despre resurse tehnice extrem de costisitoare.”

Europa Liberă: Este o doleanță manifestată de mai mulți ani încoace. Ce împiedică punerea pe masă a acestor probleme și găsirea unei soluții?

Sergiu Cumatrenco: „Bineînțeles, trebuie să avem un pic de răbdare, să nu așteptăm ca totul să se întâmple peste noapte, trebuie să înțelegem că Republica Moldova, din punct de vedere economic, nu este încă în cea mai bună stare și noi, de exemplu, producătorii, noi suntem gata să contribuim ca să dezvoltăm și economic țara noastră, pentru că odată ce filmul costă mult, noi am putea dezvolta o platformă aici, în Republica Moldova, ca să producem pentru alte state sau să deservim echipe internaționale și, respectiv, să aducem import de bani, să aducem echipe de filmare, care să aducă în țară resursele financiare și noi să exportăm serviciile noastre creative.”

Europa Liberă: Acest festival a însemnat nu doar film. Ați organizat ateliere, workshop-uri pentru specialiști din industria cinematografică, ați avut invitați de peste hotare. Este un format necesar, adoptat cu ce scop?

Sergiu Cumatrenco: „Noi pornim de la faptul că vrem să dezvoltăm cinematografia sau să influențăm pozitiv dezvoltarea ei și acest lucru mi se pare că îl putem face nu doar prin proiecția filmelor minunate pe ecran, ci și prin dezvoltarea capacităților specialiștilor din domeniul nostru. Mai mult decât atât, noi am organizat pentru prima dată în Republica Moldova prezentarea a patru proiecte de film și intenționăm ca în anii viitori să organizăm astfel de evenimente la care să invităm potențiali finanțatori, parteneri, producători din diferite state, ca ei respectiv să vină cu o contribuție, să dezvoltăm proiecte împreună, ceea ce ar însemna să avem proiecte internaționale, moldovenești în coproducții internaționale, iar asta înseamnă distribuția content-ului sau distribuția culturii și tradițiilor noastre la nivel global.”

XS
SM
MD
LG