Atacul venit pe fondul înmulțirii insultelor homofobe din partea politicienilor slovaci populiști i-a făcut pe unii să vorbească despre nevoia pedepsirii mai aspre a incitărilor la ură.
Potrivit presei slovace, asasinul de 19 ani de la Bratislava, numit de poliție Juraj K., era fiul unui fost candidat legislativ al unui partid de extremă-dreapta, și învățase la școli de elită din capitala slovacă. După propriile mărturisiri, descoperite pe net, a pregătit atacul de mai mulți ani.
Înaintea crimei de miercuri a publicat pe rețele un manifest de 60 de pagini, asemănător celui al asasinului norvegian de dreapta Anders Breivik, condamnat la închisoare pe viață pentru uciderea în 2011 a 77 de tineri politicieni de stânga, în apropiere de Oslo.
După ce a ucis în barul Tepláreň doi oameni, rănind și o femeie, Juraj K. a scris pe Twitter: „Nu simt nici un regret. Nu e haios?”. El a fost găsit mort după mai multe ore, joi dimineață, după ce s-a sinucis cu arma luată de la tatăl lui, politicianul.
Victimele sunt Matúš H., student la o facultate din Bratislava și barman la Tepláreň, și Juraj V., angajatul unui magazin. Facultatea de filologie la care Matúš era înscris la cursuri de limbă chineză și sinologie a arborat joi drapelul curcubeu al comunității LGBT+. A treia persoană, o tânără, a fost rănită și se află în spital, dar viața nu îi este în pericol.
În „manifestul” între timp eliminat de pe net, dar citat de presa slovacă, intitulat „Chemare la arme”, asasinul de la Bratislava pare inspirat atât de Breivik, de radicalii americani ai supremației rasei albe, fideli fostului președinte republican Donald Trump, cât și de serverele de extremă-dreapta central-europene, unele finanțate de ruși. În text erau remarci despre cum evreii ar controla lumea și despre „degradarea occidentului” din cauza primirii de migranți, a tolerării homosexualilor, persoanelor trans-gender etc.
„Toată lumea știe cine este de vină, dar nimeni nu trece la fapte”, a scris asasinul, care vorbea despre atacul plănuit ca despre o „operațiune”, adăugând că dacă va ieși teafăr din prima, vor urma și altele.
Proprietarul barului, Roman Samotný, aflat acasă în momentul crimei, a vorbit presei despre faptul că barul era un loc unde persoanele gay se simțeau în siguranță și a descris atacul ca pe o execuție. El a spus că a fost o minune că nu au murit mai mulți oameni – asta numai pentru că în acea seară de miercuri localul era practic gol.
Dubla crimă de la Bratislava a fost condamnată de președinta Slovaciei, Zuzana Čaputová, care a mers la locul faptei, unde l-a îmbrățișat îndelung pe proprietarul barului.
Într-un scurt discurs, președinta a vorbit despre răspunderea politicienilor pentru vorbele lor, care „pot ucide”.
„Iertați-ne. Nu voi sunteți cei care trebuie să se teamă. Nu voi sunteți cei care nu vă aveți locul printre noi. Ura și violența nu-și au locul în Slovacia”, a spus președinta, adresându-se comunității LGBT+.
În ultima vreme, în Slovacia, ca și în Polonia și Ungaria, țări vecine, limbajul urii față de LGBT+ a devenit parte a vieții politice și publice, fiind îmbrățișat în diferite grade de aproape toate formațiunile, dornice de voturi. Ura față de această minoritate este propagată deschis în Slovacia și de biserica catolică, predominantă, insultele la adresa LGBT+ fiind prezente frecvente în predicile din bisericile slovace.
Atentatul de la Bratislava a fost condamnat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a vorbit despre „nevoia de a apăra comunitatea LGBT+”, ca și de numeroase organizații pentru drepturile omului din Europa și din lumea întreagă.
În Slovacia, mulți politicieni de dreapta, inclusiv cei care au proferat insulte homofobe recent – ca fostul premier Robert Fico - nu au reacționat în nici un fel la atentat.
Câteva ziare progresiste din Slovacia și-au decorat site-urile cu curcubee îndoliate și inscripția „Împreună împotriva urii”.
Slovacia predominant catolică este una din țările cele mai puțin prietenoase cu persoanele LGBT+ din Uniunea Europeană, fiind și una din puținele țări membre care nu acordă nici un fel de drepturi sau recunoaștere juridică cuplurilor de același sex. Celelalte sunt: Bulgaria, Lituania, Letonia, Polonia și România.
Unii comentatori de presă au scris că Slovacia, adâncită de multă vreme în politici și atitudini xenofobe, pro-ruse și homofobe, are șansa de a face un pas înainte, dacă va reacționa la dubla crimă de miercuri așa cum a făcut-o în 2018, când uciderea unui jurnalist de investigație, Jan Kuciak, a declanșat proteste masive de stradă și o campanie mai fermă de stârpire a corupției.
