Robert Fico a condus Slovacia din 2006 până în 2010 și din nou din 2012 până în 2018. Împreună cu partidul său de stânga „Direcția – Social Democrația” (Smer - SSD), au venit cu un mesaj clar pro-rus și anti-american, apreciază AP.
„Dacă Smer face parte din [viitorul] guvern, nu vom mai trimite arme sau muniție în Ucraina”, a declarat Fico, în prezent deputat în parlament. „Este naiv să crezi că Rusia va abandona vreodată teritoriul pe care îl controlează” în Ucraina, a mai spus el.
Fico se opune ideii ca Ucraina să primească fie și o perspectivă pentru integrarea în NATO, iar aderarea țării vecine, confruntată cu invazia la scară largă a Rusiei, la Uniunea Europeană, i se pare nerealistă.
„Știm cu toții, de exemplu, că Ucraina se numără printre cele mai corupte țări din lume, iar regimul actual este departe de standardele democratice”, a spus Fico într-un interviu cu Reuters.
Uniunea Europeană ar urma să decidă în curând dacă Ucraina și R. Moldova – ambele țări candidate din vara anului 2022 – vor putea începe negocierile de aderare.
Fico nu a spus direct că s-ar opune deschiderii negocierilor, dar a reiterat că Slovacia se va opune prin veto aderării Ucrainei la NATO, în cazul în care ar fi invitată, și asta din cauza opoziției Rusiei.
„Nu vrem al treilea război mondial”, a spus el pentru Reuters.
Mai înainte, Fico declara la radioul public cehesc că dacă revine la putere, „un glonț nu vom mai trimite Ucrainei”.
Declarațiile lui Fico se înscriu într-un curent mai larg din UE. Ungaria, pentru moment, este singura țară membră cu relații fățiș prietenoase cu Rusia, dar în alte țări, inclusiv Germania, Franța și Spania, partidele populiste, care privesc cu scepticism sprijinul occidental pentru Ucraina, câștigă în popularitate.
Fico, în vârstă de 59 de ani, se opune și sancțiunilor UE împotriva Rusiei.
Democrația în revers și opinia publică
Revenirea lui Robert Fico la putere ar putea aduce și un regres democratic în Slovacia, după exemplul Ungariei sub premierul Viktor Orban sau al Poloniei condusă de partidul „Lege și Justiție” (PiS).
Potrivit unui sondaj din martie comandat de think-tankul „Globsec” din Bratislava, 51% din slovaci consideră că Occidentul sau Ucraina sunt responsabile pentru război. Jumătate consideră că Statele Unite reprezintă o amenințare pentru securitatea țării lor, față de 39% în 2022.
Doar 48% dintre slovaci consideră că democrația liberală este bună pentru țara lor, al doilea cel mai scăzut rezultat din UE, după Lituania (47%).
„Problema este tradiția pro-rusă dintr-o parte a societății”, spune jurnalista slovacă Marina Galisova, într-un interviu cu Europa Liberă. „Cam 50% din populație are afinități sau înclinații pro-ruse, păstrând o imagine romantică a Rusiei, care nu este legată de realitate.”
„Dintr-o frustrare născută mai ales din resentimente economice, acești oameni au o simpatie inexplicabilă pentru [președintele rus Vladimir] Putin”, mai spune Galisova, opinând că el „proiectează imaginea unui lider puternic, care rezolvă problemele”.
Un rol important l-a jucat și îl mai joacă propaganda rusă, care s-a concentrat într-un mod „disproporționat de mare” asupra Slovaciei, apreciază Marina Galisova.
Fico și partidul său Smer mai au și alte puncte comune cu Fidesz-ul premierului ungar Viktor Orban, deși nu susțin deschis un sistem „iliberal”. De exemplu, sunt împotriva imigrației și a drepturilor comunității LGBTQ+, promovând percepția falsă că acestea ar fi elementele unei „ideologii” periculoase pentru indentitatea națională.
Ce șanse au democrații pro-occidentali?
Sondajele dinaintea alegerilor slovace de la 30 septembrie îl dau favorit pe Fico și partidul său Smer, cotat cu aproximativ 22% din voturi (a obținut 18% în alegerile generale din 2020), ceea ce s-ar traduce în aproximativ 40 de locuri în viitorul parlament. Pentru o majoritate este nevoie de 76 de mandate, așa că oricine câștigă alegerile de sâmbătă va fi nevoit să caute parteneri de coaliție.
Nu este exclusă o creștere, pe ultima sută de metri, a partidului „Slovacia Progresistă” (PE), un partid liberal situat în acest moment pe locul al doilea, cu 17% din opțiunile de vot, ceea ce s-ar traduce în aproximativ 30 de locuri în Parlament.
Este de așteptat ca „progresiștii” să atragă cea mai mare parte a votului pro-occidental, reducând astfel substanțial șansele celorlalte partide pro-occidentale de a trece de pragul electoral de 5%.
Liderul „Slovaciei Progresiste”, Michal Šimečka, este unul dintre vicepreședinții Parlamentului European și nepotul celebrului disident comunist cehoslovac Milan Šimečka.
Dezavantajul lui Michal Šimečka este că nu a deținut nicio funcție guvernamentală în Slovacia, iar partidul său nu a intrat în parlament la ultimele alegeri. Într-un cuvânt, lipsa de experiență, cum notează Radio Svoboda.
„Oferim o alternativă atât la haosul și abuzul care au dominat politica sub Igor Matovic [ultimul premier ales], cât și la practicile mafiote din vremurile lui Robert Fico”, spune liderul „progresiștilor” într-un interviu acordat publicației cehe Novinky.cz.
O problema mai mare pentru progresiști ar putea fi găsirea unui partener acceptabil de coaliție.
În această privință, Fico și Smer stau mai bine.
Cine ar putea decide
Partidul care ar putea decide cine guvernează după 30 septembrie este partidul „Vocea” (HLAS), situat în acest moment pe locul trei în sondajele de opinie, cu 14% din preferințele electoratului. Condus de Peter Pellegrini, fost adjunct al lui Fico și urmașul acestuia în funcția de premier, partidul „Vocea” are o retorică mai temperată când vine vorba de Ucraina. Este „fața umană a Smer”, spune pentru Radio Svoboda, Grigorij Meseznikov, președintele Institutului pentru Afaceri Publice (IVO) din Slovacia.
Pellegrini și Fico „au relații personale destul de proaste”, mai spune Meseznikov, dar majoritatea membrilor partidului „Vocea” vin de la Smer și ar putea cere chiar o alianță cu vechiul lor partid, după alegeri.
Un factor crucial: prezența la vot
Chiar cu mai puțin de o săptămână până la alegeri, rezultatul este imprevizibil, din cauza procentajului mare de indeciși și alegători care spun că nu vor merge la vot, spune tot pentru Radio Svoboda Juraj Maruszak, directorul Institutului de Studii Politice al Academiei de Științe din Slovacia.
Este vorba de aproximativ o treime din alegători, care spun ca nu știu dacă vor merge la vot sau nu știu cu cine vor vota.
Un incident sau o manevră electorală de ultim moment ar putea schimba totul, cum s-a întâmplat deja la alegerile din 2020.
Atunci, un videoclip anticorupție, devenit viral, l-a ajutat pe Igor Matovic, liderul mișcării „Oameni obișnuiți și Indivizi Independenți” (OĽANO), să obțină o victorie surpriză, cu 25% din voturi.
Astăzi, după mai puțin de trei ani, gruparea lui este la limita de a nu intra în viitorul Parlament (7%), iar Matovic este unul dintre cei mai antipatizați politicieni din Slovacia.
Cine este Robert Fico?
- Are 59 de ani. Născut într-o familie de muncitori din orașul slovac Topolčany.
- Avocat de formație, a lucrat în Ministerul slovac al Justiției și a fost profesor universitar.
- Doctor în științe juridice cu disertația: „Pedeapsa cu moartea în dreptul penal cehoslovac”.
- Din 1986 până în 1990 membru al Partidului Comunist din Cehoslovacia, după care activ în partidul succesor, „Stânga Democrată”.
- În 1992 ales deputat în Parlamentul slovac.
- În 1999 a fondat partidul de stânga „Direcția” (Smer), care un an mai târziu a devenit cel mai popular partid din Slovacia, cu peste 24% din preferințele electoratului.
- În 2006, Smer a câștigat alegerile, iar Robert Fico a devenit premier.
- În 2010, rivalii săi au format un cabinet de coaliție, dar doi ani mai târziu Fico a reușit să revină la putere.
- A fost prim-ministru până în martie 2018, când a demisionat după valul fără precedent de proteste provocat de asasinarea jurnalistului de investigație Jan Kuciak și a logodnicei acestuia, Martina Kušnirova.
(Sursă: Radio Svoboda, Wikipedia.de)
