Evenimentul este organizat în semn de solidaritate și rezistență împotriva presiunilor exercitate de către autoritățile ruse asupra jurnaliștilor.
Genericul din acest an al flashmob-ului organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent este „Uniți pentru libertatea presei. Adevărul nu poate fi suprimat”.
„Ne-am adunat pentru a semnala o dată în plus despre consecințele războiului asupra libertății presei, dar și pentru a-i comemora pe acei colegi jurnaliști care și-au pierdut viața, făcându-și meseria. Protestăm atât împotriva războiului pe care l-a declanșat Federația Rusă în Ucraina, cât și împotriva mașinăriei de propagandă de război, care este manevrată de la Moscova și care țintește în statele din fostul spațiu sovietic”, a menționat Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI.
Este al treilea an când reprezentanții media se reunesc pentru a-și exprima nemulțumirea față de acțiunile de război ale Kremlinului împotriva Ucrainei.
În contextul Zilei Mondiale a Libertății Presei, premierul Dorin Recean a îndemnat cetățenii să sprijine și să protejeze presa liberă și independentă.
„O societate care respectă și protejează jurnaliștii este una care îmbrățișează adevărul și valorile europene. Iar atunci când democrația este amenințată de elementele unui război hibrid - dezinformarea și propaganda, ne bazăm pe o presă liberă și independentă, care să ne furnizeze informații veridice și imparțiale”, a scris prim-ministrul pe pagina sa de Facebook.
Moldova, pe locul 31 în clasamentul libertății presei
În 2024, Republica Moldova a coborât trei poziții în clasamentul libertății presei realizat de Reporteri fără frontiere față de anul trecut, și s-a situat pe locul 31, dintr-un total de 180 de țări evaluate.
În raport se spune că mass-media din Moldova este împărțită în tabere pro-ruse și pro-occidentale. Oligarhii și liderii politici influențează puternic pozițiile lor editoriale, potrivit experților RSF.
- Te-ar putea interesa și: Reporteri Fără Frontiere: libertatea presei, amenințată la nivel mondial. Moldova, pe locul 31
Raportul mai constată că starea de urgență impusă din cauza invaziei Rusiei în Ucraina a fost folosită de autoritățile moldovene pentru a suspenda licențele mai multor canale de televiziune în ajunul alegerilor din 2023, fără o transparență adecvată în ceea ce privește motivele care au stat la baza acestei decizii – decizii pe care experții RSF le califică drept „îngrijorătoare”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
