Am urcat deunăzi într-o maşină şi am plecat în provincie. La un moment dat, câteva maşini de pe contrasens au început să ne facă flashuri, avertizându-ne astfel să mergem cu o viteză regulamentară deoarece ne aşteaptă o razie de poliţie. E un semn mai vechi al şoferilor, un soi de solidaritate pe şosele care, o spun din start, îmi repugnă. Nu dau doi bani pe solidaritatea asta. E una păguboasă, una care încurajează neregula.
Aceste flashuri de pe contrasens eu le citesc în felul următor: „Băieţi, voi sunteţi de-ai noştri, de aia fiţi atenţi să nu vă prindă sticleţii. După ce treceţi de ei, puteţi să mergeţi şi cu viteza luminiii, să faceţi tumbe pe drumuri”. Avem de-a face cu o solidaritate care îi protejează pe vitezomani şi care îi împiedică pe poliţişti să depisteze vitezomanii. Dar dacă ulterior un asemenea vitezoman ucide un om pe şosea? Asta deja nu-i mai interesează pe flăcăii solidari, care fac flashuri.
Eu sunt convins că mulţi dintre vitezomanii care ne depăşeau, cu 100 de km pe oră, în localităţile în care nu se permite o viteză mai mare de 50 de km pe oră sunt şi ei nişte flăcăi „solidari” care le fac altora flashuri. Pe unii îi avertizează că poliţia e aproape, pe alţii îi depăşesc cu o viteză năucitoare, punându-le vieţile în pericol. Aşa e moldoveneşte, aşe e bine! Asta e solidaritatea adevărată, nu-i aşa? Dar un alt fel de solidaritate mai cunosc flăcăii aceştia grijulii? Mă îndoiesc, dacă mă uit mai bine în jur.
Nu e de mirare că suntem pe locul 5 în Europa la numărul de accidente. Nu e vorba doar de drumurile proaste. E vorba de această solidaritate parşivă care potenţează obrăznicia pe şosele.
