Criza pandemică a afectat multe din sectoarele industriei din R. Moldova. Producția industrială a scăzut constat începând din martie, înregistrând cea mai mare diminuare cu 25 la sută în aprilie. Pe fondul acestei crize, companii din diferite industrii s-au reconvertit. Au început să producă măști, combinezoane, halate medicale, viziere şi dezinfectanţi. Materialele sanitare autohtone au reuşit să acopere o bună parte din necesitățile sistemului medical, mai ales în primele luni de la declanșarea crizei, când procurarea lor din exterior era extrem de dificilă.
Fabrica de confecții Portavita este prima din R. Moldova care în scurt timp de la declanșarea crizei sanitare în martie a reușit să-şi adapteze utilajul și a început să producă haine de protecție pentru personalul medical din prima linie. Doar în luna aprilie Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate a procurat peste 31 de mii de combinezoane de la această fabrică, singura care a depus oferta.
A început să producă haine de protecție pentru personalul medical din prima linie...
Directoarea fabricii Lilia Ranogaeţ spune că decizia de a reprofila activitatea nu a fost una uşoară şi nici nu era văzută iniţial ca o oportunitate de a supraviețui pe fondul previzibilei crize economice.
„Inițial noi nu ne-am gândit la asta ca să ne salveze. Noi toţi ne temeam de Covid şi ca atare nici nu am planificat să producem ceva pentru că producerea presupune foarte multă manoperă, sunt implicați foarte mulți oameni. Riscul de infectare şi frica erau mai mari, decât să te gândești cum să salvezi business-ul.”
Criza mondială de haine de protecţie şi sistarea exporturilor de către producătorii externi au motivat-o totuşi pe antreprenoare să se implice în producerea de echipamente medicale. În plus fabrica a avut şi în trecut experiența de a produce combinezoane medicale pentru export, producție la care a renunțat din cauza procesului extrem de complex, spune Lilia Ranogaeţ.
Medicii şi se plângeau că nu au în ce se îmbrăca...
„În primul rând am fost contactată de OMS pentru că în trecut am exportat şi eram în baza de date. Dar când au început să mă mai sune şi medicii şi se plângeau că nu au în ce se îmbrăca, normal că nu poţi să refuzi. Ştiind că tu poţi să le faci, că nu sunt, că există necesitate, obligaţia morală nu îţi permite să refuzi cu toate că tu înţelegi că asta este poate nu în folosul tău.”
Antreprenoarea a instruit ulterior alte câteva fabrici de confecţie care au început şi ele să producă combinezoane medicale. Astfel deficitul de echipamente de protecţie a fost suplinit rapid din producţia autohtonă şi mai există stocuri, spune Lilia Ranogaeţ.
Acum când piața externă s-a mai redeschis, au apărut mai mulţi producători de echipamente medicale de protecţie, antreprenoarea nu exclude că actorii economici autohtoni ar putea fi parţial excluşi din joc.
„Posibil că se pune întrebarea să se achiziționeze din altă parte, ceea ce deschigur că ne deranjează pe noi antreprenorii care atunci ne-am expus, ne-am mobilizat şi am început să facem şi acum să facă achiziţii din altă parte, pe noi ne deranjează.”
Igor Hîncu este directorul atelierului care confecționează jucării pentru copii Edujoc. Pe fondul crizei pandemică, Igor Hîncu s-a văzut silit să renunțe la producerea jucăriilor, în favoarea vizierelor, boxelor pentru intubare, şi altor echipamente medicale. Toate realizate din donaţii şi oferite gratuit spitalelor din întreaga republică, spune Igor Hîncu:
„Am făcut aproape 300 de boxe de intubare, nu au fost importate de nicăieri, noi singurei le-am conceput şi le-am produs în atelierele noastre, inclusiv astăzi am încheiat ultimul lot de 30 de boxe de intubare care va merge în regiunea transnistreană unde nu au ajuns deloc.
Acum lucrăm cu un producător mare la poarta de dezinfectare cu raze UV care sper în două săptămâni să o punem la dispoziție...
Tot așa mai facem acum pereți sau bariere de relevare a probelor. Iar un alt proiect de suflet este suporturile de comunicare pe care le-am făcut în care sunt băgate tablete cu diferite aplicaţii. Mai întâi au fost făcute 81, după care încă 30 distribuite săptămâna trecută copiilor cu dizabilităţi. Noi am mai făcut şi jucării speciale pentru copiii cu Covid sponsorizate de UE care au ajuns în toate spitalele.”
Împreună cu grupul de iniţiativă viziere.md au fost produse şi distribuite peste 80 de mii de viziere, care, spune Igor Hîncu, au acoperit în mare parte necesarul din spitale până să ajungă cele 200 de mii de viziere procurate de guvern de la un producător din China, la preţ exagerat, de 50 de lei fiecare, când local se pot produce zilnic 5 mii de viziere la doar 6 lei bucata. Igor Hîncu spune că această achiziţie e un exemplu elocvent când autorităţile preferă să irosească bani, în loc să sprijine actorii economici locali.
