Un proaspăt sondaj de opinie dat publicităţii luni la Chişinău sugerează că patru formațiuni conduc în preferinţele electoratului. Este vorba despre Partidul Socialiştilor, cel Democrat, Partidul Acţiune şi Solidaritate şi Partidul Platforma DA. Sondajul realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor confirmă tendinţa suprinsă şi de alte două cercetări publicate în ultimele săptămâni. Dar scorurile acumulate de cele patru partide diferă de la sondaj la sondaj.
Sondajul prezentat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor a fost realizat la solicitarea filialei moldovene a unui institut al Adunării Interparlamentare CSI. Datele arată că scorul socialiştilor, care în continuare conduc în preferinţele alegătorilor, scade cu aproape cinci la sută faţă de luna iulie şi a ajuns la cota de 32,7 la sută. Pe locul doi se situează Partidul Democrat de guvernământ pentru care ar fi gata să voteze, într-o proximă duminică, 11,5 la sută din respondenţi, cu un procent mai mulţi decât în iulie.
Urmează PAS cu scorul în creştere cu aproape două puncte procentuale față de măsurarea din vară şi ajuns acum la cota de 10,8 la sută. Iar PPDA acumulează 10 la sută din intențiile de vot şi este într-o uşoară scădere faţă de luna iulie, când formaţiunea se afla în centrul atenţiei urmare a controversatei decizii de invalidare a mandatului liderului acestui partid Andrei Năstase la localele din Chişinău.
Cifrele sondajului se apropie de rezultatele cercetării publicate recent de Institutul Republican Internaţional. Numai că datele cu care operase institutul american arătau un scor mai mare pentru PD, PAS şi PPDA fiecare acumulând câte 12 la sută din intenţiile de vot în eventualitatea unui scrutin parlamentar organizat în cea mai apropiată duminică.
Datele sondajului asumat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor diferă însă foarte mult de rezultatele sondajului IMAS publicate acum două săptămâni. Acea cercetare realizată la comanda unui ONG apropiat Partidului Democrat atesta ascendența formaţiunii de guvernământ de 5 procente faţă de luna iunie, până la cota de 16 la sută din preferințe. Totodată, IMAS nu detectează căderea importantă a socialiştilor sugerată de celelalte două sondaje. Sondajul IMAS prezintă şi cel mai prost scor al formaţiunilor din opoziţie PAS şi PPDA, care acumulează 6 şi respectiv 7 la sută din preferinţele electoratului.
E singurul sondaj din ultima vreme care sugerează că PAS şi PPDA care au anunţat deja crearea unui bloc electoral comun intitulat ACUM ar acumula la un loc mai puţin decât Partidul Democrat de guvernământ. Datele Asociaţiei Demografilor şi Sociologilor şi cele ale Institutului Republican Internaţional constată că blocul electoral ACUM ar acumula dublu faţă de democraţii de la guvernare.
L-am întrebat pe politologul Ion Tăbîrţă de la Institutul Viitorul de ce atât de mult diferă datele anchetelor de opinie din ultimele trei săptămâni:
„Sociologii ne pot da o serie de explicaţii argumentate, rezonabile referitor la perioada când au fost realizate aceste sondaje. Avem aspectul obiectiv al oricărei cercetări de acest gen. Al doilea aspect este cel subiectiv. Ne referim la faptul că o serie de case sociologice se implică sau s-au implicat în anumite jocuri politice. La comanda unui partid ele preferă să anunţe nişte rezultate mai convenabile pentru anumit partid şi mai puţin convenabile pentru altul. Acest fenomen cu implicarea caselor sociologice în diferite jocuri politice a fost mai demult şi este şi acum.”
Ion Tăbîrţă subliniază că sondajele din ultima vreme, care cotează cu cele mai mari şanse patru formaţiuni, surprind un tablou înjumătăţit, întrucât măsoară preferinţele alegătorilor doar pe partea proporţională a sistemului mixt, adică doar a parlamentarilor ce vor fi aleşi pe liste de partid.
Riscăm ca anumite segmente ale societăţii să fie slab reprezentate...
Marea bătălie se va da însă în circumscripţiile uninominale, spune analistul:
„Faptul că avem doar un singur tur şi nu aveam prag de validare poate distorsiona în totalitate această reprezentare care iese în sistemul proporţional. Riscăm ca anumite segmente ale societăţii să fie slab reprezentate sau subreprezentate în parlamentul moldovenesc.”
Potrivit analistul Ion Tăbîrţă tot în circumscripţiile uninominale se va decide modul de formare a coaliţiilor de guvernare după scrutin. Or, aşa cum arată sondajele cele mai recente, formarea unei majorităţi postelectorale pare deocamdată imposibilă în condițiile în care potențialii concurenți cotaţi cu cele mai mari şanse în sondaje au declarat cu fermitate că nu vor coaliza între ele.
