Linkuri accesibilitate

„Spațiul on-line românesc este populat de o mulțime de voci, care știm ce spun, dar nu știm cui aparțin”


Ioana Avadani

Interviu cu Ioana Avădani, șefa Centrului pentru Jurnalism Independent

Europa Liberă: Acest loc, 47, pe care îl ocupă România în noul top privind libertatea presei, e mai slab decât în rapoartele anterioare făcute de Reporters sans Frontieres. Cu toate acestea față de situația de fapt, locul ocupat de România pare destul de bun. Cum vedeți lucrurile?

Ioana Avădanei: „Aș putea spune că este o plasare, să-i spunem, rezonabil de bună, atâta timp cât suntem încă în prima treime a clasamentului. Pe de altă parte, dacă ne uităm și facem comparație cu anul trecut, am coborât trei locuri, ceea ce înseamnă că și situația la noi s-a erodat și nu trebuie să fii expert în analiză de media ca să-ți dai seama de lucrul acesta. Mai degrabă decât locul în sine, contează această dinamică, dacă scara urcă sau coboară în clasament.”

Europa Liberă: Dincolo de aceste rapoarte, ce e cel mai grav în privința presei din România?

Ioana Avădanei: „Lucrul care mă tulbură pe mine cel mai tare este gradul sporit de agresivitate împotriva presei. Deci, politizare a presei am avut și mă tem că o să mai avem, o degradare a standardelor profesionale de asemenea nu este o noutate, este un proces pe care-l vedem de mai mulți ani. Ceea ce avem mai virulent anul acesta decât în alți ani este agresivitatea la adresa jurnaliștilor și, dacă ne aducem aminte de 10 august 2018, avem o mostră a ceea ce înseamnă agresivitate, inclusiv fizică. Mă tem că și aici suntem într-un trend, într-o tendință europeană. Anul trecut, pentru prima oară am avut ziariști uciși în Europa, am avut ziariști uciși în Malta, am avut ziariști uciși în Slovacia, am avut ziariști uciși în Bulgaria. Cel puțin pentru Slovacia și Bulgaria, după câte știu eu, nu există în momentul de față condamnări.”

Europa Liberă: Unele instituții de presă sunt amenințate aproape regulat cu Fiscul. Vedeți din acest punct de vedere o intruziune tot mai mare a politicului?

Ioana Avădanei: „Există o politizare tot mai evidentă. Ea a început ca proces de prin 2008, când televiziunile, și vorbesc în principal de televiziuni, pentru că ele rămân principalul mijloc de informare și de formare a opiniei publice pentru majoritatea românilor și vorbesc de asemenea de televiziuni, pentru că în cazul lor avem o legislație care le este dedicată și o instituție care ar putea să le monitorizeze și să intervină. Deci, procesul de politizare a început, am zis, a început din 2008, când televiziunile au luat, fățiș, partea uneia sau alteia dintre candidaturi, unuia sau altuia dintre candidați sau dintre actorii politici. Ulterior s-au aliniat cu totul acelor candidați sau actori politici și asistăm, iată, în 2018-2019 la idei de a transforma o televiziune într-un partid.”

Europa Liberă: Această aliniere și diviziune despre care vorbeați ajunge, de fapt, până în zona a site-urilor și a radiourilor. Aproape fiecare instituție de presă autohtonă pare să aibă politicieni pe care-i susține sau, în orice caz, propriile preferințe politice, în vreme ce indepednența și imparțialitatea rămân valori tot mai îndepărtate. Cât de complicate sunt astfel de lucruri în peisajul autohton?

Ioana Avădanei: „Deși preferințele sunt evidente, cel puțin într-o parte a publicațiilor on-line asumările editoriale nu sunt. Deci, acolo unde vorbim de site-urile unor medii tradiționale, televiziuni, ziare, acolo lucrurile sunt relativ mai clare, dar spațiul on-line românesc este populat de o mulțime de voci, care știm ce spun, dar nu știm cui aparțin.”

Europa Liberă: Cum cum s-ar putea rezolva această problemă?

Ioana Avădanei: „Dacă aș avea răspuns la această întrebare, aș fi, probabil, un om cu mult mai înțelept și posibil și foarte bogat, dar nu am răspuns, pentru că prima reacție ar fi o transparentizare a proprietății și eventual o obligativitate de înscriere sau de declarare a proprietății asupra unui site. Numai că această obligație ar veni împotriva libertății de exprimare ca principiu și ar putea fi folosită ca un instrument în reducerea la tăcere a vocilor neconvenabile. De aceea, eu cred că trebuie să ne păstrăm un foarte mare grad de circumspecție de fiecare dată când ne aflăm în fața unei propuneri de legiferare în ceea ce privește combaterea fenomenului fake news, de exemplu, pentru că în spatele intențiilor bune se pot deschide niște porți către măsuri extrem de periculoase pentru libertatea de exprimare în sine. Soluția pe care o văd nu stă în sugrumarea vocilor, ci în creșterea capacității receptorului de a discerne ceea ce este de bună-credință de ceea ce este manipulare. Mă feresc să spun „ceea ce este adevărat de ceea ce este neadevărat”, pentru că aici intrăm într-o cu totul altă discuție.”

Europa Liberă: Pentru că vorbeați de agresiune, există în mediul public o amenințare cu moartea împotriva unei ziariste, un fenomen care dispăruse în România demult.

Ioana Avădanei: „Mă tem că nu este decât cea mai recentă astfel de manifestare și cea mai brutală. Amenințări la adresa jurnaliștilor au tot fost proferate în ultimul timp. Deci, dincolo de amenințările cu moartea, care sunt sinistre și care ar trebui să fie anchetate riguros de orice stat responsabil, asistăm la utilizarea unor instrumente ale statului în intimidarea sau reducerea la tăcere a unor voci neconvenabile sau a unor whistle blowers. Ieri, de exemplu, a apărut în spațiul public povestea jurnalistei muzicale de la Radio România, care a fost anchetată de DIICOT, pentru că a dat publicității niște informații publice. Este greu de digerat o astfel de poveste. Avem cazul colegilor de la RISE, care au fost hărțuiți în virtutea Regulamentului General pentru Protecția Datelor Personale, și avem semnale și de la colegii din teritoriu că acest regulament, faimosul GDPR este utilizat ca instrument de intimidare, li se cere pur și simplu de către case de avocatură să șteargă articole de pe site pentru simplul motiv că menționează numele unor persoane, acele persoane care apar în articole cu acuzații de fraudă ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Cu toate aceste păcate, România pare să fie o insulă în regiune. Toate celelalte țări de frontieră cu România stau mult mai prost, tendințele autoritariste și de acaparare a mass-media de către guvernele din aceste țări sunt mult mai evidente.

Ioana Avădanei: „Da, noi ne plângem că România a scăzut trei locuri în clasamentul Reporters Without Borders, Ungaria a scăzut 14. Nu mă bucură asta.”

Europa Liberă: E un fenomen de contagiune?

Ioana Avădanei: „Este un fenomen de contagiune sau, să-i spunem așa, un fel de modelare iliberală a democrațiilor din centrul și estul Europei. Nu am niciun fel de garanție că vom rămâne așa și că nu suntem doar la începutul unei curbe descrescătoare, deci dacă nu cumva suntem acum în situația în care era Ungaria acum trei ani, de exemplu.”

XS
SM
MD
LG