Germania și Franța își reafirmă parteneriatul strategic în integrarea europeană, înainte de Brexit.
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelara Angela Merkel au semnat la Aachen un nou acord franco-german [textul integral aici]. În opinia unor analişti, noul acord este o reeditare actualizată a aşa numitului tratat de la Élysée, semnat, la Paris, în urmă cu 56 de ani de către cancelarul Adenauer şi preşedintele de Gaulle. Potrivit ministrului federal de externe, Heiko Maas, tratatul va contribui la o şi mai mare apropiere dintre cele două ţări vecine. Într-un articol publicat în ziarul Neue Passauer Presse, Maas a precizat că nu există nicio altă ţară de care se simte Germania mai legată decît de Franţa.
Într-o cuvîntare ţinută cu prilejul semnării acordului de la Aachen, cancelara Merkel a spus că noul tratat trasează linia directoare a cooperării bilaterale. Cele două ţări, a ţinut să precizeze Merkel, vor face faţă „marilor provocări” ale actualităţii.
Macron a reliefat importanţa pentru Europa a prieteniei între Franţa şi Germania. O rupere a acestei relaţii, a avertizat preşedintele francez, ar duce la prăbuşirea comunităţii europene. Europa este un proiect profund democratic. Acest proiect se omagiază la Aaachen care este o localitate simbol.
Oraşul Aachen e considerat de mulţi istorici drept prima capitală europeană. Aici s-a aflat reşedinţa împăratului medieval Carol cel Mare (747-814), domnitorul unor vaste teritorii apusene, cuprinzînd şi spaţiul geografic al Franţei şi Germaniei de astăzi.
Noul tratat franco-german prevede, între altele, o cooperare mai strînsă în domeniul politicii economice şi de apărare.
Angela Merkel a spus că în cazul unui atac asupra uneia dintre cele două ţări, ele se vor sprijini reciproc, inclusiv pe cale militară.
Tratatul mai cuprinde şi proiectul creării unui spaţiu comun economic şi eliminarea unor obstacole birocratice. De asemenea, reguli comune în ceea ce priveşte exportul de armament şi materiale militare. Diplomele absolvenţilor din cele două ţări urmează să fie recunoscute, iar cursurile universitare franco-germane vor fi extinse.
Tratatul de le Élysée, din 1963, prevedea între altele consultări guvernamentale periodice. De acum înainte ele vor fi lărgite, cuprinzînd o paletă consultativă extinsă.
În preajma semnării acordului, cele două ţări au căzut de acord să concretizeze imediat cel puţin 15 proiecte. Între altele, Franţa va opri o centrală nucleară. Legăturile feroviare vor fi extinse, se va înfiinţa un grup de lucru care se va ocupa de politica din domeniul energetic şi climatic, inclusiv în plan european. Se va urmări în acelaşi timp şi îmbunătăţirea serviciilor din domeniul financiar.
Parisul a respins între timp insinuările lansate de dreapta radicală care susţine că Franţa este pe cale să cedeze Germaniei Alsacia şi Lorena, iar locuitorii vor fi obligaţi să înveţe limba germană.
Preşedintele Iohannis la Aachen
La ceremonia din Aachen a fost prezent şi şeful statului român, Klaus Iohannis, reprezentînd în această calitate ţara care în primele 6 luni ale anului în curs a preluat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Într-o alocuţiune de circa 7 minute, rostită în limba germană, Iohannis a subliniat importanţa acordului pentru consolidarea proiectului european.
El a reliefat ideea că România va rămîne în continuare aproape de Germania şi Franţa şi va contribui activ la realizarea acelui „grandios proiect” care s-a născut în urmă cu 56 de ani şi care astăzi reprezintă Europa „puternică, unită și coezivă”.
„Începînd de astăzi”, a spus Iohannis textual, „ne va inspira nu numai ‚spiritul de la Élysée’, ci și ‚spiritul de la Aachen’”!
Referindu-se la anumite divergenţe existente între unele ţări UE, Iohannis şi-a exprimat speranţa că, în ultimă instanţă, „forţa coeziunii (...) se va dovedi mult mai puternică”.
„Uniunea Europeană va dăinui și în viitor prin deschiderea sa și prin voința statelor membre de a acționa în comun pentru a întări UE în plan intern și extern”, a conchis Iohannis, amintind, în final, că „Spiritul de la Aachen” va domina şi reuniunea europeană la nivel înalt care va avea loc pe data de 9 mai la Sibiu.
