Cu toate acestea, bisericile din Estul Europei promit deocamdată enoriașilor că vor aduce de la Ierusalim „focul haric” sau „lumina sfântă”, o tradiție pascală a creștinilor ortodocși extrem de populară și de mediatizată an de an, inclusiv în R. Moldova.
Conform unor informații din presa elenă, de exemplu, Ministerul Afacerilor Externe al Greciei, Ambasada Greciei și autoritățile israeliene se află în contact permanent pentru a coordona transferul focului haric în săptămâna mare, sau a patimilor, care anul aceasta va fi la ortodocși în 5-12 aprilie.
Deși este încă devreme, oficialii eleni insistă că „lumina sfântă” va ajunge în Grecia „într-un fel sau altul”, fie printr-un zbor special, fie prin transfer terestru spre o țară învecinată.
Israelul se află în stare de război din 28 februarie, când a atacat împreună cu SUA Iranul. Teheranul a răspuns și continuă să răspundă cu rachete, iar între timp forțele israeliene luptă și cu milițiile Hezbollah, spriinite de Iran, active în Liban.
Mitropolia Moldovei a promis pe data de 10 martie, în a zecea zi a războiului: „Pelerinaj! Săptămâna Patimilor în Țara Sfântă: Întâmpinarea Sfintei Lumini”, cum stă scris pe pagina ei de net.
În program figurează adunarea pe aeroportul din Chișinău și „zbor spre aeroportul din Tel Aviv” - dar în realitate legăturile aeriene pe această rută nu mai funcționează, de când cu războiul.
„Programul pelerinajului include participarea la sărbătoarea Buneivestiri în Nazaret, precum și la Slujba Pogorârii Sfintei Lumini în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, unul dintre cele mai impresionante momente duhovnicești trăite anual în Țara Sfântă”, mai promitea Mitropolia la 10 martie.
În comunicatul Mitropoliei de la Chișinău se scrie, totuși, cu o notă precaută, că pe fondul războiului „organizatorii pelerinajului mențin o legătură permanentă cu instituțiile statului gazdă, în vederea asigurării bunei desfășurări a pelerinajului și a siguranței participanților. În cazul apariției unor modificări ale situației din regiune, programul pelerinajului va fi adaptat corespunzător, iar participanții vor fi informați în timp util.”
De atunci, nu s-au mai publicat „actualizări”.
Peste Prut, în România, agenția de știri a Patriarhiei Române, Basilica, l-a citat pe un preot de rang înalt cu declarația că „Nu s-a pus încă problema că nu ar veni Sfânta Lumină în România”. Părintele Ioan Meiu, care este reprezentantul Patriarhiei Române la locurile sfinte, a condamnat informațiile din presă, pe care le-a numit false, că tradiția ar fi pusă în pericol de conflictul actual din Orientul Mijlociu și alte exagerări - în opinia lui - ale gravității impactului războiului asupra locașurilor de cult.
Un mesaj pozitiv a transmis și ambasada israeliană la București, care a spus că statul Israel „face toate demersurile necesare” pentru aducerea luminii sfinte în România - dar nu se dau detalii.
Biserica de unde vine focul e închisă, dar numai publicului larg. Preoții lucrează
Accesul publicului în Biserica Sfântului Mormânt, o clădire cheie pe harta creștină a Ierusalimului, a fost oprit după începerea războiului, pe 28 februarie, de către autoritățile israeliene, din motive de securitate, dar activitatea cultelor reprezentate înăuntru continuă, așa cum ele își asigură mereu enoriașii.
Activitățile religioase cu public sunt mult reduse peste tot în ceea ce creștinii numesc Țara Sfântă. Multe pelerinaje creștine în Israel au fost întrerupte de războiul declanșat la 28 februarie, unii din participanți scăpând în condiții dramatice, pe căi terestre, spre țări vecine.
Situația de securitate de la Ierusalim rămâne precară, făcându-se auzite mereu sirene de alertă de rachetă. Emblematică a fost căderea unui fragment de rachetă chiar pe acoperișul Bisericii Sfântului Mormânt.
În locurile unde Mitropolia Moldovei chema oamenii la pelerinaj - Nazaret, Betleem etc. - situația de securitate, este, la fel, complicată.
În contrast cu ortodocșii optimiști, care jură că focul haric/ lumina sfântă va veni și anul acesta în estul Europei, catolicii - care au multe ceremonii pascale asemănătoare, dar nu și pe aceasta - sunt mai pesimiști.
Într-un comunicat din 21 martie, semnat de Cardinalul Pierbattista Pizzaballa, șeful Patriarhatului Latin din Ierusalim, se scrie că „lucrurile nu se profilează prea bine” pentru manifestările de Paști din orașul sfânt. Paștile catolice au loc anul acesta cu numai o săptămână înaintea celor ortodoxe.
„Este deja clar că nu se pot desfășura celebrările obișnuite, deschise tuturor”, se spune în declarație, care anunță de pildă anularea procesiunii tradiționale de Duminica Floriilor, care pornește de la Muntele Măslinilor spre Ierusalim. „Aceasta va fi înlocuită de un moment de rugăciune pentru orașul Ierusalim, într-un loc care urmează să fie stabilit”.
El Al, aproape oprit din zbor
O complicație majoră pentru pelerinii creștini înaintea Paștilor este faptul că zborurile comerciale dinspre și spre Tel Aviv sunt reduse la minimum.
Compania aeriană El Al (Israel Airlines) a anunțat luni, 23 martie, că își va reduce drastic operațiunile, iar numărul locurilor disponibile în avioane va scădea la 5% din nivelul normal, după ce Ministerul Transporturilor a dispus reducerea traficului la Aeroportul Ben Gurion, situat în apropierea orașului Tel Aviv.
Compania aeriană națională a Israelului, care operează zboruri de repatriere încă de la izbucnirea conflictului aerian dintre SUA și Israel cu Iranul, pe 28 februarie, a solicitat autorităților deschiderea Aeroportului Ramon, situat lângă orașul Eilat de la Marea Roșie, ca alternativă la Aeroportul Ben Gurion.
El se află la peste patru ore de drum cu mașina de Tel Aviv.
Duminică seara, după o evaluare a securității, ministrul Transporturilor, Miri Regev, a decis să reducă numărul de decolări și aterizări de la Ben Gurion „pentru a preveni potențialele riscuri la adresa vieții omenești”.
Deși apărarea aeriană a Israelului a interceptat peste 90% din rachetele iraniene lansate asupra Israelului, sâmbătă seara au existat două eșecuri care au dus la zeci de răniți civili în două orașe din sudul Israelului.
Regev a declarat că decizia limitează activitatea aeroportului la un zbor de sosire și un zbor de plecare pe oră. Zborul de sosire nu are restricții privind numărul de pasageri, în timp ce zborul de plecare este limitat la 50 de pasageri.
„Aceste limitări stricte la Aeroportul Ben Gurion înseamnă, de fapt, că El Al operează doar zboruri esențiale, cu scopul de a menține puntea aeriană între Israel și restul lumii”, a declarat compania aeriană națională, menționând că „se va acorda prioritate specială cazurilor umanitare și medicale excepționale”.
După examinarea implicațiilor noului cadru, compania va opera zboruri limitate doar către câteva „destinații cheie”, anume New York, Los Angeles, Miami, Londra, Paris, Roma și Atena.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te