Sunt mai mult de doi ani de când Republica Moldova încearcă să-şi rescrie strategiile de securitate şi apărare astfel încât ele să răspundă noilor riscuri de securitate din regiune create după anexarea, de către Rusia, a Crimeii şi începutul ostilităţilor din estul Ucrainei. Numai că documentele nu sunt nici adoptate, nici cel puţin prezente pe agenda de priorităţi. Iar Viorel Cibotaru, fostul ministru al apărării în perioada în care demarase scrierea strategiilor, acum lider al Partidului Liberal-Democrat de opoziţie, ne-a spus într-un interviu că nici nu mai crede oportună adoptarea, acum, a acestui gen de documente strategice.
Viorel Cibotaru: „Nu cred că această guvernare este capabilă să proiecteze astăzi o strategie care să fie de perspectivă pentru Republica Moldova. La anul sau mai devreme chiar vor fi alegeri parlamentare. Nici o strategie nu se elaborează la sfârşit de mandat. Orice strategie ar trebui să fie proiectată de o guvernare care are un mandat clar din partea cetăţenilor, care este proiectată în timp, există o analiză a resurselor, există angajamente politice, există un consens şi o susţinere pentru toate măsurile care sunt prevăzute în ea. Or, toate aceste lucruri astăzi lipsesc cu desăvârşire.
Noi nu avem o clasă politică închegată, noi nu avem o guvernare cu un mandat legitim, de aceea eu cred că această situaţie se va perpetua şi orice încercare fie elaborată o nouă strategie care ar reflecta înţelegerile acestor două partide de la guvernare, PD şi PSRM, va eşua: nu cred că ele sunt capabile să emane astăzi o strategie cel puţin susţinută de actorii internaţionali de care depinde securitatea naţională a Republicii Moldova. Nu cred că ea poate fi agreată nici la Moscova, nici la Bruxelles, nici la Washington, nici la Bucureşti.
Doi: eu nu cred că aceste strategii care au fost dacă nu bune, cel puţşin acceptabile pentru discuţii în 2015 şi-au mai păstrat valabilitatea sa pentru discuţii în 2017 sau 2018. Republica Moldova are astăzi nevoie de o poziţie foarte fermă şi foarte clară, cel puţin să existe o exprimare comună a preşedinţiei şi a guvernului, sprijinită şi de o declaraţie a parlamentului, despre câteva riscuri primordiale. Şi aceste riscuri primordiale sunt factorul demografic, factorul migraţional, factorul democratic, deci lipsa democraţiei în Republica Moldova şi instituţiile capturate, un nivel înalt de corupţie şi lipsa de răspunsuri la fraudele anterioare legate de furtul miliardului, concesionarea aeroportului şi alte crime la care nu există astăzi răspuns. ”
Europa Liberă: Din câte înţeleg, nici nu vă aşteptăţi să se adopte aceste documente foarte curând, iar dacă se va întâmpla, nu vă aşteptaşi să fie nişte documente relevante?
Viorel Cibotaru: „Nu. Recomandarea mea este în primul rând ca să se arate societăţii că există o angajare în acest proces a instituţiilor. Ceea ce eu nu văd. După cum vedeţi, factorii de decizii nu participă la conferinţele care se organizează, evită să se prezinte, să se expună, iar când se expun, o fac în mod demagogic şi noi nu avem astăzi certitudinea că există o linie conceptuală general sprijinită. Deci, ei nu au sprijinul nici a populaţiei, nici a comunităţii de experţi pentru a elabora un document care ar fi adecvat intereselor fundamentale ale Republicii Moldova.”
