Linkuri accesibilitate

„Stegulețe roșii” la vettingul procurorului general interimar


Procurorul Alexandru Machidon, la Adunarea Generală a Procurorilor, 22 decembrie 2023.
Procurorul Alexandru Machidon, la Adunarea Generală a Procurorilor, 22 decembrie 2023.

O tranzacție imobiliară a procurorului general interimar, Alexandru Machidon, a cauzat „îngrijorare” în Comisia care verifică averile și interesele procurorilor, alarmându-l pe președintele acesteia, fostul procuror american Christopher Lehman. De rezultatele vettingului depinde dacă Machidon va obține un mandat plin în frunte Procuraturii Generale.

La audierea lui Machidon pe 11 decembrie, Lehman, a spus că valoarea de piață a unui apartament cumpărat de procuror în 2018 este „mult mai mare” decât suma plătită de acesta, iar o asemenea situație ridică „stegulețe roșii” pentru Comisia de evaluare a procurorilor (sau de vetting).

Evaluarea lui Machidon a început încă pe 24 mai 2025, iar membrii Comisiei i-au trimis patru runde de întrebări în scris înainte să-l audieze în persoană, așa încât procedura a durat. Machidon care conduce Procuratura Generală ca interimar tot din luna mai a câștigat între timp concursul pentru funcția de procuror general, pe 19 august, dar nu o poate ocupa, dacă nu trece vettingul.

La audierile din 11 decembrie au mai participat Sasckia De Vries, fostă procuroare din Olanda, și jurista moldoveană, Nadejda Hriptievschi.

La cererea lui Machidon, partea cea mai îndelungată a audierilor, de 1 oră și 45 de minute, a decurs cu ușile închise, regulamentul permițând acest lucru dacă „este absolut necesar să se asigure ordinea publică, protecția vieții private sau a moralității”, iar ședința publică a mai durat o jumătate de oră, obiectul discuțiile fiind tranzacția imobiliară controversată.

Un apartament de 45.000 de euro la valoarea de piață, cumpărat cu 34 de mii

Machidon a achiziționat apartamentul de 65 m.p. din Chișinău, în 2018, la un preț de 34.000 de mii de euro. Dar membrii Comisiei au spus că prețul de piață al unui apartament ca acesta oscila la acea vreme între 38.000-45.000 de euro.

Chiar Machidon indică în propria declarație de avere pentru 2024 că prețul apartamentului de piață e de 45.000 de euro, dar a explicat diferența prin reparații făcute de el în perioada 2018-2022. Despre faptul că a cumpărat imobilul sub prețul pieței a spus că a fost decizia vechiului proprietar, care i l-a vândut având nevoie urgentă de bani. De asemenea, prețul ar fi fost mai mic pentru că blocul locativ încă nu era dat în exploatare.

Presat de Christopher Lehman să spună dacă i-a oferit cadouri nedeclarate vechiului proprietar, Machidon a recunoscut că îl cunoștea prin intermediul unui prieten comun și chiar a admis că au fost împreună într-o călătorie în Spania. Dar a spus că au călători într-o companie mai mare și că „fiecare a achitat pentru sine”. Machidon insistă că „nu a făcut favoruri” pentru proprietarul apartamentului.

La finalul audierilor, procurorul a asigurat membrii Comisiei că a oferit răspunsuri „veridice și sincere”, afirmând că vettingul este un „element important al consolidării” procuraturii și încrederii publicului în această instituție.

Ce urmează

După audieri, Comisia întocmește un raport motivat în care spune dacă recomandă promovarea sau nepromovarea evaluării de către procurorul verificat.

Regulamentul intern al Comisiei spune că raportul urmează să fie elaborat în „cel mult 30 zile lucrătoare din data audierii”, iar în cazuri complexe membrii Comisiei vor avea la dispoziție încă 15 zile lucrătoare.

Raportul este examinat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), organul de autoadministrare a breslei. CSP poate să accepte concluziile Comisiei sau să ceară o reevaluare.

Așa încât, este de așteptat că situația lui Alexandru Machidon și faptul dacă obține funcția de procuror general în mandat plin vor deveni clare cel devreme îl luna ianuarie.

Dacă promovează vettingul, președinta Maia Sandu urmează să îl numească în funcție prin decret. Legea îi permite șefei statului să respingă o singură dată candidatura procurorului general, iar, dacă CSP insistă pe același candidat, președinta este obligată să semneze decretul de numire în funcție.

Dacă procurorul nu promovează evaluare, CSP poate dispune demiterea lui din funcție, îi poate interzice să activeze în sistem și să ocupe alte funcții de demnitate publică timp de 5–7 ani.

Cariera și averea procurorului Machidon

Alexandru Machidon și-a început cariera de procuror în 2008, la Procuratura Criuleni. Din 2014, a devenit procuror-șef interimar. În 2020-2021, îl găsim la Procuratura Anticorupție, iar după ce a revenit pentru puțin de un an la Criuleni, în calitate de adjunct al procurorului-șef, a lucrat la Procuratura Chișinău, cea din Orhei și cea pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Pe 28 mai 2025, a fost numit de CSP în calitate de procuror general interimar, după ce predecesorul său, Ion Munteanu, a decis să devină judecător la Curtea Supremă de Justiție.

În august 2025, a câștigă funcția de procuror general într-un concurs la care a mai participat un singur procuror, dar mai așteaptă rezultatul vettingului.

În declarația de avere pentru 2024, Machidon a arătat venituri din salariu de 405.600 de lei (circa 33.000 lunar) plus circa 23.000 de lei ca diurne. A mai declarat 3.200 de euro primiți la „un eveniment de familie”, un BMW 520 D care ar costa 26.000 de euro și pace îl deține din 2021.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Nadejda Coptu

    La Europa Liberă Moldova scriu despre justiție. Urmăresc ședințele de judecată din dosarele de rezonanță, relatez despre ilegalități și încălcarea drepturilor omului. De fiecare dată, când scriu, sper ca munca mea să schimbe lucrurile în bine. Anterior, am scris despre aceleași probleme și pentru site-ul newsmaker.md. Am început să lucrez în presă în 2016, când eram studentă la Facultatea de Jurnalism și reporteră pentru site-ul publika.md.

XS
SM
MD
LG