Stela Zota este născută la 29 iulie 1969 în orășelul Rîșcani, într-o familie de doctori. A absolvit USMF ,,N. Testemițanu ”, specialitatea medicină generală. A lucrat ca medic generalist până in 2002. De 18 ani este medic de familie și din 2017 lucrează la Centrul Medical MedFamily .
Luni
Azi am fost mai matinală ca de obicei ( luni e zi grea). Am avut o programare pentru o vizită profilactică la stomatolog, tocmai la draga și scumpa mea verișoară Mihaela. A lucrat repede și bine , așa că am reușit să servim și o cafeluță și să schimbam câteva vorbe. Telefonul sună întruna. Suntem în plină iarnă și virozele și gripa nu se lasă așteptate. M-am grăbit la cabinet. Până la începutul orelor, fac câteva vizite la domiciliu. La cabinet mă așteaptă pacienții, holul este plin. Sunt mulți, lucrez contra cronometru. Este ora 19.00, dar sunt nevoită să rămân peste program . Acasă îmi găsesc feciorul cu febră. Iată așa, ai tăi de obicei rămân la urmă. Noaptea mă scol de câteva ori să mă conving dacă e mai bine.
Marți
M-a trezit aroma puternică de cafea care s-a răspândit până in dormitor. A pregătit-o soțul, ca de obicei tare și aromată. Știe că prefer să savurez mai mult aroma decât cafeaua.
Verific febra și ii dau sfaturi feciorului. Merg grăbită la cabinet unde, la fel ca și ieri, sunt așteptată de pacienți . Predomina virozele. Cineva se interesează dacă nu are ,,gripa de aceia care vine din China”. Explic cu încredere că nu are viroză provocată de coronavirus. Am consultat mulți pacienți, au venit chiar cu familiile. Rămân iarăși peste program pentru a-i consulta pe toți ce stau la ușa.
La orele 18.00 am o programare făcută de fiica mea Victoria, viitoare mireasa, la un salon de mariaj. Răsfoim reviste, facem probe, glumim, radem..... In astfel de clipe te cuprind emoții ce nu le poți reda. Fetele de la salon au fost drăguțe să ne facă și niște poze să ne amintim peste ani de aceste clipe frumoase.
Ma bucur că feciorul Victor se simte bine. Obosită, adorm.
Miercuri
A fost o zi obișnuită de muncă. De dimineața am verificat și am făcut ordine în câteva fișe și registre medicale pe care le luasem de aseară acasă. Am mers la cabinet. Apoi, ca de obicei, cum fac în fiecare zi, am intrat la mama. Am servit împreună un ceai și am stat la sfat. Are o vârstă și îmi propun să-i ofer cât mai multă dragoste și suport. E oră târzie. Afară a început să ningă. Ninge pentru prima oară in iarna aceasta, iar noi cu soțul stăm ca doi copii la geam și admiram peisajul de afara.
Joi
Ziua a început cu sunete ale pacienților îngrijorați de febră înaltă și virozele pe care le suportă. La cabinet a fost supraaglomerație și la fel sunt nevoită să mai rămân și după programul de lucru. Apoi am mers să fac vizite la domiciliu. Pe drum întâlnesc un grup de copilași care veneau de la școală. M-au salutat cu glas tare. Din spate i-am auzit vorbind –Doamna este doctorul meu, -Și al meu, Și eu merg la ea.- Dar eu nu mă tem sa merg la ea. Pe cât era de ger afară, mi s-a umplut sufletul de căldură de dragoste pentru acești copilași. Ei mi-au făcut azi ziua mai frumoasă!
Seara primesc un apel de la pacienți stabiliți în afara țării pentru a-i consulta referitor la vaccinurile necesare copilului lor. Soțul face glume: ,,Cred că tu deja nu ești medic de familie, ci membru al familiei”.
Vineri
Ziua de muncă decurge la fel ca celelalte. În plină iarnă cu viroze care predomină la orice moment. Fiecare pacient e diferit și fiecare suportă in felul său boala. Printre cei răciți era un bătrânel pe care l-am diagnosticat cu sindrom coronarian acut . De obicei, omuleanul este glumeț dar azi a fost mai timid. Mi-a luat ceva timp să-l conving că e nevoie de spitalizare. I-am administrat medicația necesară și numai după ce l-am predat echipei de la AMU am răsuflat ușurată. Cineva din sala de așteptare a început să se agite că aștepta de mai mult timp, dar după ce am lămurit situația, s-au resemnat. A mai fost azi o pacientă care a făcut vizite la specialiști și a cerut să-i fac concluzia finală și să-i aleg prioritățile, căci fiecare specialist i-a prescris câte 2-3 medicamente. Fiind medic de familie și știind că feciorul său este stabilit peste ocean mă gândesc că, dacă ar fi copilul lângă ea, și bolile, și bătrânețile le-ar suporta mai ușor. Si nu este unicul caz . Astfel, fără să vrei, devii și psiholog, și consilier și, deoarece pacienții se adresează cu orice patologie, trebuie sa studiezi permanent și să fii la curent cu toate noutățile din lumea medicală.
Seara m-am făcut comod în fotoliu la emisiunea ,,Românii au talent ”. O emisiune care a descoperit talente cărora, altfel, nimeni nu le-ar fi deschis ușa spre celebritate.
Urmează zile ,,de odihnă” în care la fel sunt contactată de pacienți, se face ordine în casă și se pregătește ceva gustos. Și sper eu că duminică să mă țin de promisiune și să fac o vizită rudelor.
Din școală nu am mai ținut jurnal . Mulțumesc, Valentina Ursu, pentru provocare.