Discursul spre reînarmare și sporirea capacităților militare ale NATO, ținut în ultima zi din 2023 de Jens Stoltenberg, arată că printre membrii Alianței începe să se răspândească teama golirii stocurilor militare și a unei scăderi a capacității de apărare, din pricina livrărilor masive de armament către Ucraina.
Neașteptând un astfel de război pe continentul european, majoritatea țărilor din NATO au stocuri limitate de tancuri, blindate și artilerie grea, iar unele țări au ajuns la limita a ceea ce pot livra Ucrainei, fie și contra plată, fără a risca să-și slăbească propria lor capacitate de apărare.
«NATO nu mai are arme»?
Unii analiști și experți au mers și mai departe, iar în presă au putut fi văzute titluri precum: «NATO nu mai are arme». Cu toate astea, secretarul general Jens Stoltenberg a cerut statelor membre NATO să furnizeze mai multe arme Ucrainei: „Facem apel la aliați să intensifice eforturile. Este în interesul nostru de securitate comun să ne asigurăm că Ucraina va învinge și că Putin nu va câștiga”, a spus Stoltenberg pentru agenția de presă germană DPA.
Într-un discurs adresat unui grup de lideri occidentali, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut săptămâna trecută o gamă largă de arme și sisteme de apărare aeriană pentru a sprijini eforturile de contracarare a invaziei ruse.
Tot săptămâna trecută, Statele Unite au anunțat un ajutor militar suplimentar de aproape 2 miliarde de dolari, inclusiv sistemul de apărare Patriot, care oferă protecție împotriva bombardierelor și rachetelor de croazieră și balistice.
Asta înseamnă că țările NATO trebuie să-și repornească și să-și întărească industria militară într-un ritm accelerat. Stoltenberg a cerut de altfel, explicit ca țările NATO să-și sporească producția de armament și muniție.
Dar și întreținerea sistemelor de arme deja livrate Ucrainei este cel puțin la fel de importantă pe cât e dezbaterea privind furnizarea mai multor arme, a adăugat Stoltenberg. Și, încă o dată, NATO trebuie să fie pregătită să sprijine Ucraina pe termen lung.
Viitorul summit NATO - în Lituania
Apoi, țările membre NATO vor discuta în lunile următoare și despre angajamentul de a atinge pragul cheltuielilor militare stabilit de Alianță, în timp ce unele țări cer ca ținta de 2% din produsul intern brut (PIB) să devină o obligație, a declarat secretarul general al NATO.
Jens Stoltenberg se așteaptă să ajungă la un acord până la următorul summit al șefilor de stat și de guvern din țările Alianței, programat în capitala Lituaniei, Vilnius, pe 11 și 12 iulie.
Stabilirea summitului anual al NATO în Lituania, în apropierea enclavei militarizate Kaliningrad, este un alt semnal trimis Rusiei că NATO e hotărâtă să își mențină coeziunea și soliditatea.
Lituania rămâne în același timp țara cea mai vulnerabilă din NATO și din UE. Rusia a instalat sisteme avansate de rachete Iskander cu potenţial nuclear în enclava Kaliningrad, de la Marea Baltică. Cum enclava Kaliningrad este prinsă între Polonia și Lituania, aceasta din urmă e singura țară din NATO și UE care are o frontieră cu Rusia... spre vest.
