Alexandru Cozer comentează pe cotidianul.md bilanțul procurorilor despre frauda bancară şi recuperarea miliardului de dolari. „Cică ar fi dat de el și că tocmai 90 la sută din vinovați ar fi fost deja identificați. Numai că n-au spus unde-s banii. Și nici cine-s cei 90 la sută „vinovați”. Alte nume nu s-au mai auzit în afară de deja celebrii țapi ispășitori Filat, Platon, Gacichevici, Lucinschi și Shor”, notează Cozer. După părerea s-a ieşirea reprezentanţilor primelor două instituţii cu responsabilităţi directe în chestiune fraudei bancare „n-a adus absolut nimic nou și nici util pentru opinia publică… doar o mică abureală…”, crede Cozer. El mai observă că procurorul Andriana Beţişor n-a putut răspunde de ce, spre exemplu, actorul principal în furt, Shor, e în continuare liber.
La ce alte întrebări nu au dat răspuns procurorii relatează newsmaker.md. Procurorul Andriana Bețișor nu a spus cine sunt beneficiarii finali ai fraudei care figurează în dosare penale încă netransmise în judecată. Ea a refuzat să comenteze ultimele învinuiri aduse lui Veaceslav Platon, unul din beneficiarii fraudei nominalizați de procurori. În articol se precizează că săptămâna trecută Procuratura anticorupție a emis noi capete de acuzaţii lui Platon, iar avocații acestuia acuză la rândul lor procurorii ca ar încerca să-l facă nevinovat în acesta frauda pe Shor. În articol se mai spune că procurorul Bețișor a evitat să raspundă de ce în rapoartele Kroll nu se regăsește numele lui Veaceslav Platon. Bețișor nu a putut răspunde nici la întrebarea reporterului NewsMaker în ce state în care au ajuns banii furați din băncile moldovene sunt efectuate anchete. Reporterii au aflat că nu exista demersuri oficiale în cel puțin două state unde se spune ca ar fi ajuns o parte din banii fraudați, şi anume în Germania şi Letonia.
La acelaşi subiect Ziarul de Gardă îl citează pe deputatul liberal democrat Iurie Ţap spunând că strategia de recuperare a miliardului furat prezentată de Procuratură este „o fumigenă, care vine să distragă atenția cetățenilor și să mimeze lupta cu corupția și returnarea activelor fraudate”. El mai observă că acest documentul nu ar corespunde cerințelor impuse de UE pentru acordarea asistenței macrofinanciare de 100 de mii de euro pentru R. Moldova. Deputatul precizează că încă în ianuarie, odată cu intrarea în vigoare a Memorandumului de Înțelegere R. Moldova și Uniunea Europeană, autoritățile își asumau obligativitatea de a transmite Parlamentului un raport privind progresele înregistrate în implementarea strategiei de recuperare a activelor, doar că la șase luni de atunci abia a fost adoptată o Strategie în acest sens.
Directorul Centrului Național Anticorupție, Bogdan Zumbreanu, speră ca în maxim trei ani vor fi recuperate miliarde de lei din frauda bancară. „Banii sunt bine ascunși, s-au făcut tentative ca să se distrugă urmele unde au ajuns acești bani. Noi am identificat peste zece jurisdicții din străinătate, acolo unde o să intervenim în conformitate cu procedurile noastre. Comparativ cu suma totală, a rămas o sumă neidentificată la moment unde se află și cine sunt beneficiarii finali, însă sperăm că o să dăm și de urma acestor bani”, a declarat Zumbreanu la Canal 2, citat de agenţia de presă IPN.
Într-un recent interviu pentru publicația ucraineană censor.net, spicherul democrat Andrian Candu recunoaște în premieră implicarea șefului său de partid, Vlad Plahotniuc, în negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean. El a fost întrebat dacă ultimele înțelegeri între Chișinău și Tiraspol pe probleme sensibile care nu și-au găsit rezolvare mai bine de doua decenii au fost posibile datorită implicării oligarhilor Vlad Plahotniuc și Vladimir Gușan, cel care controlează de facto regiunea transnistreană. Candu a confirmat că primele discuții despre necesitatea identificării unor soluții s-au produs anume între cei doi oligarhi. Aceștia au stabilit că formal vor fi create comitete și grupuri de lucru, dar că se va lucra discret, a spus Candu. „Când deja au fost elaborate protocoale și decizii și ele au fost prezentate membrilor formatului 5+2 toți au fost șocați, mai cu seamă Rusia”, a declarat Candu. El a subliniat că progresele au fost atinse și datorită faptului că s-a negociat ocolind Rusia.
Analistul politic Alexei Tulbure pune la îndoială că guvernarea va dori să introducă turul doi în circumscripţiile uninominale la alegerile parlamentare. Tulbure constată, citat de tribuna.md, că turul doi ar avantaja opoziţia pro-europeană. „Alegerile într-un singur tur favorizează candidații puterii”, afirmă analistul. El mai spune că reforma electorală are şi alte lacune legate de crearea circumscripţiilor şi de finanţarea campaniilor. „Dacă vor fi prea multe probleme care vor afecta critic mersul campaniei electorale și ziua votării atunci aceste alegeri riscă să nu fie recunoscute ca alegeri democratice”, anticipează Alexei Tulbure.
