Linkuri accesibilitate

Strategia „Moldova 2030” versus provocări curente


Premierul Natalia Gavrilița în prima sa vizită oficială la UE, Bruxelles, 27 septembrie 2021.
Premierul Natalia Gavrilița în prima sa vizită oficială la UE, Bruxelles, 27 septembrie 2021.

Noul statut internațional al Republicii Moldova de stat candidat la Uniunea Europeană impune elaborarea și adoptarea unei strategii naționale care să asigure într-un orizont clar de timp îndeplinirea obiectivului major de pregătire pentru aderare la marea familie europeană.

Judecând după proiectul Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova 2030”, propus recent pentru consultări publice de Guvernul în frunte cu Natalia Gavrilița, sfârșitul celui de-al doilea deceniu al fi un punct de referință pentru ca Republica Moldova să facă pasul decisiv spre Uniunea Europeană.

Strategia de dezvoltare moldoveană și războiul din Ucraina

Republica Moldova are nevoie, bineînțeles, de o Strategie și de o Agendă de dezvoltare durabilă pe termen scurt și mediu, care va trebui să țină cont de impactul războiului din Ucraina și de criza economică globală și care, dintr-o perspectivă imediată, să propună soluții viabile pentru menținerea economiei pe linia de plutire și a stabilității sociale, mai ales în sezonul rece care se apropie.

Și războiul din Ucraina, și recesiunea economică la nivel mondial sunt factorii de natură externă care pun în dificultate eforturile Guvernului de redresare social-economică și, în contextul disputelor energetice de astăzi între Rusia și Uniunea Europeană, este de presupus că vor afecta și mai mult viața oamenilor. Indiscutabil, evaluarea factorilor de risc major trebuie să fie însoțită și de alocarea resurselor pentru depășirea dificultăților social-economice care se înmulțesc de la o zi la alta.

Pași contra declinului economic

Iarna trecută, în condițiile creșterii drastice a prețului la gazele naturale din Rusia, Guvernul a recurs la mecanismul compensațiilor sociale pentru consumatorii casnici de gaze, ceea ce a implicat un efort bugetar sustenabil și a oferit un sprijin important pentru oameni.

Această practică, după cum s-a anunțat, va fi reluată în următorul sezon rece, fiind mai mult orientată către păturile vulnerabile. Primăriilor rurale li s-a recomandat să formeze stocuri centralizate de lemne de foc și să le distribuie la prețuri accesibile locuitorilor satelor.

Se au în vedere și alte măsuri în sprijinul pensionarilor și diverselor categorii de bugetari, ceea ce chiar dacă nu ar fi suficient, ar fi de un real folos oamenilor în condițiile actuale.

Nemulțumiri sociale și anticiparea protestelor

Tema protestelor care s-ar pregăti sau a unor lovituri care vor urma în toamnă este una recurentă în mass media.

Este evident că există motive pentru nemulțumirile oamenilor. Ele cresc exponențial odată cu creșterea prețurilor, însă, chiar dacă prețurile, la benzină sau motorină, de exemplu, încep să scadă, nemulțumirea oamenilor de actuala guvernare, după cum arată sondajele de opinie, rămâne la cote alarmante.

Toamna, după cum se știe, se numără bobocii, iar numărătorii opoziției și ai puterii, cu certitudine, nu vor ajunge nici atunci la un numitor comun.

  • 16x9 Image

    Gheorghe Cojocaru

    Istoric, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei,  din 1998, comenator politic la radio Europa Liberă. Autorul volumului „Cominternul și originile moldovenismului”(Chișinău, 2009), bazat pe documente inedite despre rădăcinile sovietice ale „moldovenismului”.

Previous Next

XS
SM
MD
LG