Linkuri accesibilitate

Stropitorii stropiți: soluția premierului Olandei pentru a salva bugetul UE de vetoul maghiar și polonez


Prim ministrul olandez Mark Rutte are o propunere pentru a debloca criza bugetului european

Discuțiile pe marginea bugetului european continuă să fie blocat de refuzul Ungariei și Poloniei de a accepta condițiile accesului la fonduri.

În noaptea de joi spre vineri, 19-20 noiembrie, are loc un summit virtual (prin video) între liderii celor 27 de țări din UE, în care, pe lângă discutarea soluțiilor pentru combaterea Covidului, se mai caută și o soluție pentru a se ieși din blocajul fără precedent creat de Polonia și Ungaria.

Stropitorii stropiți: soluția premierului Olandei pentru a salva bugetul UE de vetoul maghiar și polonez
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:50 0:00
Link direct

Este vorba de ceea ce e considerat practic un șantaj al celor două țări, care refuză să accepte condiționarea accesului la fondurile europene de respectarea regulilor democrației.

Deocamdată, Uniunea Europeană a rămas fermă în fața a ceea ce multe guverne califică drept șantaj din partea Ungariei și Poloniei, care au blocat, printr-un veto coordonat, adoptarea bugetului comun al UE pe următorii 7 ani.

Gestul e condamnat de toate celelalte țări membre (cu excepția Sloveniei, care s-a alăturat miercuri Ungariei și Poloniei). Pe scurt, Viktor Orbán și guvernul lui Kaczynski nu acceptă condiționarea acordării fondurilor de respectarea regulilor democrației de către beneficiari.

Unii au insistat asupra responsabilității enorme care apasă pe Ungaria și Polonia prin faptul că ele blochează bugetul comun în plină pandemie și în momentul în care economia are nevoie să fie relansată la scară continentală.

În iulie, cei 27 avuseseră nevoie de un maraton de patru zile și patru nopți pentru a cădea de acord asupra uriașului buget de peste 1,1 trilioane de euro pentru perioada 2021-2027, cărora li s-ar adăuga un fond special de 750 miliarde euro, împrumutați în comun, pentru a lupta împotriva pandemiei. Compromisul găsit atunci pentru a învinge reticențele nordicilor, care contribuie net la bugetul comun, primind înapoi mai puțin decât plătesc, a fost tocmai acesta: a lega atribuirea fondurilor de respectarea democrației

La Varșovia, Morawiecki a folosit un limbaj anti-european dintre cele mai agresive, vorbind despre „decizii arbitrare” ale „eurocraților” și ale „oligarhilor din UE”. De asemenea, la reuniunea pregătitoare de marți, ministra maghiară a justiției, o fidelă a lui Orban, Judit Varga, a repetat că Ungaria nu va accepta presiuni „ideologice”. La asta, omologul său german Michael Roth, care prezida ședința, a răspuns scurt: „Statul de drept nu este o ideologie”.

Michael Roth, ministrul german al Justiției
Michael Roth, ministrul german al Justiției

Cu toate astea, o majoritate a polonezilor și maghiarilor doresc ca fondurile europene să fie condiționate de respectarea statului de drept. De fapt, se înregistrează o majoritate în favoare în fiecare țară membră, iar la scara întregii UE e vorba de 77% din cetățeni care sunt de acord cu condiționarea fondurilor.

Evident, de la blocarea prin veto a bugetului UE de către Ungaria și Polonia suferă și țările asociate cu UE, cele sărace ale Parteneriatului Estic, cum e Moldova, ba chiar suferă Ungaria și Polonia însele, care primesc de la UE mult mai mult decât contribuie.

De altfel, poziția oficială a României este că Ungaria și Polonia trebuie să accepte condiționarea impusă de majoritatea membrilor din UE și să-și ridice votul.

Puțini așteaptă o rezolvarea în noaptea aceasta. Premierul Olandei, Mark Rutte a propus, nici măcar cu totul în glumă, să se meargă spre un „buget inter-guvernamental” (indiferent ce formă juridică ar lua asta), buget interguvernamental de 25, la care Polonia și Ungaria pot să nu participe, dar la care, evident, nici nu vor avea acces.

Cele două țări șantajiste ar deveni astfel „stropitorii stropiți”, dacă bugetul UE va primi o nouă formă și ar funcționa fără ele, în vreme ce exigențele de respectare a democrației ar rămâne .

Cele două țări sunt de fapt acum trei, după ce lor li s-a alăturat miercuri guvernul Sloveniei. Premierul sloven Janez Janša a mai încălcat recent solidaritatea europeană, felicitându-l, pe 4 noiembrie, pe Trump, fără a așteptat anunțul oficial al rezultatului alegerilor din SUA.

Asta nu este însă neapărat pentru că Slovenia e țara de origine a Melaniei Trump. Mai degrabă, premierul Janša are o obsesie personală cu Donald Trump, pe care îl admiră și pe care chiar îl depășește cantitativ în prezența pe Twitter.

Într-atât de mult postează pe rețelele sociale acest șef de guvern post-iugoslav încât acasă la el a fost botezat „Mareșalul Twitto”.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Vezi comentarii (3)

XS
SM
MD
LG