Linkuri accesibilitate

Studiu API: Cum reacționează autoritățile la investigațiile jurnalistice?


Mulți dintre funcționarii publici suspectați de lipsă de integritate au rămas în funcții sau chiar au fost promovați, arată jurnaliștii de investigație.

Guvernanții, indiferent ce formațiune politică reprezintă, și-au făcut un obicei din a trata cu nepăsare investigațiile jurnalistice. Concluzia aparține unei cercetări realizate de Asociația Presei Independente care a analizat reacția autorităților la anchetele din presă timp de doi ani – din 2017 și până anul trecut. Mai mult, deseori demnitarii și funcționarii publici suspectați că ar avea probleme de integritate sunt promovați în funcții, fie sunt lăsați să activeze nestingheriți mai departe.

„Câinii latră, caravana își vede de drum” – astfel poate fi rezumată atitudinea autorităților față de investigațiile jurnalistice. Concluzia a fost formulată de experții Asociației Presei Independente după ce au analizat 26 de anchete ce au vizat integritatea demnitarilor și funcționarilor publici. Investigațiile au fost realizat de patru instituții de presă cu o bună reputație - Ziarul de Gardă, Centrul de Investigații Jurnalistice, RISE Moldova și portalul Moldovacurată.md.


Statistica alcătuită de API este cât se poate de concludentă: după 26 de investigații autoritățile au reacționat la 11 anchete, au ignorat altele 11 și doar în cazul a patru anchete au existat reacții veritabile din partea autorităților. Ce înseamnă „veritabilă”? Înseamnă că după publicarea materialului care demonstra că un funcționar public are integritate îndoielnică, acesta a fost suspendat din funcție. Autoritățile moldovene se laudă că există o legislație îmbunătățită pe segmentul anti-corupție, dar acționează pe contrasens, constată jurnalista Viorica Zaharia:

„Bineînțeles, autoritățile nu sunt obligate să reacționeze la investigațiile pe care le publică presa, dar, în condițiile în care în alegeri includ promisiuni de reformă a justiției, combaterea corupției, promovarea integrității în serviciul public, reacționarea ar fi un element logic, care decurge din aceste angajamente și promisiuni. Presa intervine în acest caz ca un ajutor pentru instituții, le dă material bine-documentat, doar să-l analizeze încă o dată și să constate încălcările”.

Autorii studiului au urmărit și parcursul profesional al funcționarilor investigați. O bună parte dintre aceștia au rămas în continuare în funcție sau chiar au fost promovați, notează redactorul șef adjunct de la „Ziarul de Gardă”, Victor Moșneag. Jurnalistul este autorul investigației care a demonstrat că majoritatea șefilor de direcții din cadrul CNA, deși ridică salarii de aproximativ de 20 de mii de lei lunar, circulă cu mașini de lux și trăiesc în locuințe care costă milioane de lei.

Presa intervine ca un ajutor pentru instituții, le dă material bine-documentat, doar să-l analizeze...

Viorica Zaharia


Ce măsuri s-au luat în acest caz? A fost pornită o anchetă internă în cadrul CNA, care nu s-a încheiat cu aplicarea vreunei sancțiuni. Victor Moșneag spune că în unele cazuri autoritățile reacționează selectiv la investigațiile jurnalistice, drept confirmare este invocat cazul judecătorului Oleg Sternioală, învinuit într-un dosar de spălare de bani:

„Despre acest judecător încă în 2017 a fost o investigație despre averea lui și Procuratura Anticorupție s-a autosesizat după aproximativ trei ani de la publicarea acelei investigații. Mi se pare că e un caz care demonstrează că, din păcate, autoritățile continuă să reacționeze selectiv, călăuzindu-se de cine este la guvernare și ce vrea guvernarea. Dacă ea vrea să lupte cu unii judecători, procurori sau alți funcționari, atunci și procuratura sau ANI reacționează, dacă guvernarea este în relații bune cu acele persoane vizate în investigațiile jurnalistice, din păcate, nu există reacții”.


Autoritatea Națională de Integritate este instituția care, potrivit legislației, ar avea pârghiile necesare pentru a interveni cu probe cerând sancționarea funcționarilor certați cu legea. Doar că instituția funcționează la jumătate de capacitate, susțin conducătorii acesteia, care invocă probleme de personal. Înainte de reformare, ANI avea 13 inspectori de integritate, anul trecut activau șapte. O altă problemă invocată ar fi legislația șubredă, or, spune Victor Moloșag, din cadrul serviciului cooperare și relații cu publicul, autoritatea poate verifica doar averile funcționarilor, nu cele declarate în posesia rudelor:

„Noi nu putem extinde, ca autoritate, controlul asupra persoanelor care nu sunt subiecți ai declarării, de aceea să ne autosesizăm noi, neavând instrumentarul legal pentru a controla aceste cazuri, evident că nu are nici un sens. De aceea, de nenumărate ori, chiar și la întâlnirea cu conducerea Parlamentului, am vorbit despre necesitatea cadrului legal, ca să extindem aria de control, pentru ca acesta să fie unul eficient”.

Făcând parcă haz de necaz, reprezentanții Autorității Naționale de Integritate au spus că subiectul extinderii atribuțiilor pe care le are instituția urma să fie discutat în cadrul unei ședințe la Ministerul Justiției. Doar că aceasta a fost amânată… din cauza epidemiei de coronavirus.

XS
SM
MD
LG