Două organizații neguvernamentale din domeniul mass-media, care au contribuit la realizarea și difuzarea multor asemenea investigații, au cercetat răspunsul autorităților, dând publicității un studiu.
Studiul despre reacția instituțiilor publice la investigațiile jurnalistice, realizat de Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată, s-a bazat pe 32 de articole de rezonanță despre integritatea unor persoane cu înalte demnități publice‚ procurori și judecători. Autorii studiului sunt experții media de la API Viorica Zaharia și Victor Moșneag, care a urmărit și randamentul propriilor investigații.
Ei au constatat că jumătate dintre funcționarii asupra cărora planează suspiciuni de lipsă de integritate continuă să activeze. Ba mai mult, pe câțiva dintre protagoniștii articolelor de investigații bănuiala rezonabilă de fapte reprobabile nu i-a împiedicat să avanseze în carieră. Deși autoritățile formal iau act de investigațiile presei, sancțiunile de rigoare au fost aplicate doar în zece cazuri, spune autoarea Viorica Zaharia.
„Atunci când sunt afectate interesele guvernării, bineînțeles se va face tot posibilul ca faptele descrise de jurnaliști, importanța lor să fie minimalizată, să fie ignorate aceste fapte, să fie făcute controale doar de formă, superficial. Iar atunci când interesele guvernării nu sunt afectate sau în privința persoanei respective guvernarea nu prea are interes să o apere, atunci desigur că instituțiile de stat sunt mai ferme în efectuarea controalelor și a investigațiilor.”
Experta Viorica Zaharia regretă că guvernarea rareori vede în presă un partener în combaterea corupției. Odată cu semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Guvernul și-a asumat o serie de angajamente, printre care și asigurarea unui corp de funcționari integri și responsabili. În realitate însă procesul de curățare a sistemului are loc anevoios, concluzionează experții. În opinia lor, explicația e la vedere: lipsește voința politică.
Iată cum a comentat acest reproș Lilian Chișca, vicepreședinte a Autorității Naționale de Integritate, o instituție deseori criticată în mass-media.
„Ceea ce ține de voință politică vreau să menționez că autoritatea nu este o instituție politică, este o instituție independentă și autonomă, fosta comisie națională de integritate, membrii căreia erau, să zicem, desemnați pe criterii politice. Acum acest fapt a fost exclus odată cu aprobarea noii legislații.”
Răsfoind studiul mă întrebam totuși, cât de puternică este puterea a 4-a?
Iată ce crede Natalia Porubin, redactor-coordonator la Centrul de Investigații Jurnalistice, o instituție care a publicat sute de investigații în cei aproape 15 ani de activitate.
„În opinia mea, principalul lucru pe care l-au făcut investigațiile jurnalistice au fost să informeze publicul, oamenii în general, care cunosc acum mai bine despre ceea ce se întâmplă acum în RM. Gradul de toleranță față de corupție nu mai este atât de înalt cum era acum câțiva ani în urmă. Jurnaliștii asta au făcut, au ridicat mingea la coșul autorităților. Oamenii sunt deschiși să vorbească despre ilegalități, numai că în afară de presă despre asta nu prea aude nimeni.”
Natalia Porubin consideră că societatea civilă și breasla jurnalistică, solidarizând-se în jurul unei investigații de răsunet, ar putea obține ca autoritățile să se vadă obligate să reacționeze punctual la cazurile semnalate.
