Un studiu realizat de Centrul Expert-Grup şi Institutul de Politici şi Reforme Europene demonstrează că primarii afiliați partidelor de la guvernare sunt favorizați la distribuția celor mai importante fonduri publice. Clientelismul politic este mai pronunțat în ajunul alegerilor, fondurile publice fiind utilizate ca instrumente electorale. De ce este păguboasă această practică? Pentru că are la bază interesul îngust de partid, dar nu al cetățeanului care contribuie prin impozite la buget, spun experții.
Banul public urmează partidul şi nu cetățeanul – este concluzia experților care au analizat modul de distribuire a banilor publici către primării pe durata anilor 2018 şi 2019. Profitând de reguli neclare și lipsă de transparență, partidele aflate la putere au alocat bani din bugetul de stat ținând cont nu atât de necesitățile localităților, cât de afilierea politică a aleşilor locali sau au folosit fondurile publice pentru a fideliza cât mai mulți primari, constată experţii.
Migrația politică a aleşilor locali s-a intensificat pe durata mandatului din perioada 2015-2019. Din totalul de 898 de primari, mai mult de jumătate şi-au schimbat afilierea politică, unii au făcut-o chiar şi de trei ori. Cei mai mulţi au migrat către fostul partid guvernamental - Partidul Democrat - care aproape că şi-a dublat numărul inițial de primari victorioși în scrutinul local. Iar primăriile afiliate democraților erau avantajate atunci când decidenții, având pâinea și cuțitul, alegeau încotro să îndrepte banii publici. De exemplu, în 2019, mai mult de jumătate din transferurile pentru investiţii capitale au ajuns la primăriile afiliate guvernării democrate, spune expertul Iulian Rusu, director adjunct al Institutului de Politici şi Reforme Europene:
„Totodată am observat că pentru anumite primării care nu au fost afiliate guvernării în legea bugetului pentru 2019 am observat o creștere. Constatăm că această acţiune a fost luată în context electoral pentru a creşte popularitatea PD înainte de alegerile din februarie 2019.”
Similar s-a procedat şi cu fondurile din programul Drumuri bune, lansat în 2018, care continuă şi în prezent. Acest program a fost folosit ca un instrument electoral, spune economistul Centrului Expert-Grup Dumitru Pîntea. Lista drumurilor aprobate s-a făcut în baza unor criterii neclare. Multe alocări au fost direcționate către primăriile conduse de independenți sau de primari neafiliaţi puterii, precizează expertul:
„Ţinta a fost electoratul care şi-ar fi putut reconsidera opţiunile de vot în contextul alegerilor parlamentare din februarie 2019. Programul Drumuri bune a fost un instrument electoral şi a ţinut cont şi de modul în care au fost formate circumscripţiile uninominale care au stat la baza acelui scrutin.”
Dumitru Pîntea spune că programul drumuri bune e un exemplu elocvent de clientelism politic în distribuția banului public. Analizând alocaţiile din acest program, expertul a ajuns la concluzia că acestea erau duble în cazul localităţilor cu primari afiliaţi guvernării democrate.
Cel mai politizat instrument de transfer către autorităţile locale este, potrivit expertului, Fondul Ecologic Naţional, care înregistrează cel mai înalt nivel de clientelism politic. Explicaţia e simplă, spune Dumitru Pîntea. Acest fond este administrat de un consiliu format exclusiv din persoane politice, în frunte cu Ministrul Agriculturii, care decid care proiecte să fie sau nu finanţate. Astfel în 2019 primarii afiliaţi guvernării au reuşit să obţină fonduri de trei ori mai mari decât ceilalţi aleşi locali.
La polul opus, este Fondul de eficienţă energetică, în care experţii practic nu au constat clientelism politic în distribuţia banilor. De ce? Pentru că în acest caz sunt reguli foarte clare de selecţie a proiectelor în funcţie de performanță, procesul este transparent şi mai există şi partea de cofinanțare.
Analizând traiectoriile transferurilor din diferite fonduri naţionale experţii au dedus așa numitul indice al clientelismului politic, indice care arată de câte ori este mai mare alocarea de care poate beneficia un locuitor dintr-o localitate unde primăria este afiliată guvernării, în raport cu ceilalți. Acest indice a crescut în 2019, faţă de 2018, iar majorarea s-ar datora campaniei electorale pentru parlamentarele de anul trecut. Cine este marele perdant al acestei situații? Omul de rând, plătitor de taxe și impozite, constată experţii, pentru că banii publici nu sunt folosiţi pentru necesităţile reale ale cetăţenilor, ci cu dediacații politice.
