Fundaţia „Hanns Seidel”, apropiată Uniunii Creştin-Sociale – bavareze (CSU), a publicat un studiu privind integrarea migranţilor. Studiul intitutulat „Politische Partizipation und Integration von Migranten in Bayern” – „Participare politică şi integrarea politică în Bavaria” cuprinde 204 de pagini şi a fost întocmit de grupul „Data4U” din München şi Berlin. Au fost intervievate 2042 de persoane stabilite în Bavaria, unde trăiesc 2.7 milioane de migranţi. Grupurile ţintă au fost persoane venite din fosta URSS (415.000 dintre acestea trăiesc în Bavaria), Turcia (336.000), fosta Iugoslavia (210.000), România (248.000), Polonia (202.000), Austria (133.000) şi Asia (China, India, Vietnam etc. - 141.000).
Realizatorii studiuli nu au făcut nici o diferenţă între „migranţii” propriu zişi şi etnicii germani „strămutaţi” din răsărit, în primul rînd din fosta URSS şi din România, dar şi din Polonia.
De la bun început, autorii studiului precizează că migranţii din prima şi a doua generaţie, care trăiesc în Bavaria, se consideră integraţi. În acelaşi timp constată, că grupurile nu sînt radicalizate, considerîndu-se ca parte a societăţii germane. Studiul este reprezentativ şi este o primă încercare de acest fel care, practic, poate fi extinsă asupra întregii ţări.
Categoria de persoane cu cel mai ridicat grad de integrare este cea a persoanelor originare din fosta Iugoslavie, pe ultimul loc al indexului cuprinzînd o scală între 1 şi 100 de puncte se situiază etnicii turci. Pentru grupul de persoane originare din România au fost intervievate 260 de persoane, dintre ele 14,6 la sută trăiesc de peste 20 de ani în Germania. La întrebarea dacă s-ar întoarce înapoi în ţara lor de origine, 86 la sută afirmă că nu s-ar înapoia (turcii s-ar întoarce într-o proporţie de 36 %, italienii 26%, arabii 24 %, iar persoanele din fosta URSS 3%).
Semnificative sînt şi raspunsurile legate de contactele cu vechea patrie. Astfel, polonezii îşi vizitează ţara de origine în proporţie de 3,38, faţă de românii cu 1,81 de puncte pe scara de indexare. 57 la sută dintre români şi-au păstrat cetăţenia română. Doar 22 la sută au cetăţenia germană, iar 20 la sută au o dublă cetăţenie. Proporţia românilor din Bavaria care au participat şi la alegerile româneşti este de 30 %, situîndu-se mult sub italienii şi turcii care ocupă primele locuri cu 57%, respectiv 54%.
Interesant este faptul că 64 la sută dintre români au refuzat să răspundă la întrebările legate de partide şi opţiuni politice. Dintre răspunsurile colectate se desprinde următorul tablou: 14 la sută dintre români votează în Bavaria cu Uniunea Creştin-Socială (CSU), 8 la sută cu Partidul Social-Democrat (SPD) şi 3 la sută cu ecologiştii. În ceea ce priveşte autocaracterizarea convingerilor lor politice, 11 % dintre români se consideră de stînga, 15 % de dreapta şi 39 % de centru. Din indexul valoric se desprinde că cei mai mulţi românii se consideră ecologişti (7,1), liberali (5,9), urmaţi de cei care se consideră conservatori (4,9), socialişti (3,9) şi naţionalişti (3,5). În ceea ce ce priveşte integrarea, românii se simt integraţi, ajungînd la 8 puncte pe scara indexului întocmit de autorii studiului (pe locul 1 se plasează ex-iugoslavii cu 8,8 puncte, iar pe ultimul loc italienii cu 6,7 puncte).
