În Statele Unite, ministrul interimar al apărării, Christopher Miller a anunțat că până la 15 ianuarie, forțele americane staționate în Afganistan vor fi reduse până la nivelul de 2,500 de la 4,500 cât sunt în prezent. Observatorii apreciază că reducerea este semnificativă chiar daca nu este o retragere completă, așa cum promisese președintele Trump. Predecesorului lui Miller, fostul ministru al apărării Mark Esper și alte oficialități de rang înalt de la Pentagon s-au opus continuării retragerii dacă situația general din Afganistan nu se îmbunătățește. Trump l-a concediat pe Esper săptămâna trecută și unul dintre motive pare să fi fost dorința președintelui de a accelera retragerea.
Miller, care nu a stat să răspundă la întrebările ziariștilor, a spus că a anunțat decizia în conversații telefonice cu președintele Afganistanului, Ashraf Ghani și cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, ambii cunoscuți ca având rezerve cu privire la o retragere americană precipitată.
Pentru Alianta Nord Atlantică va fi dificil să mențină o prezență notabilă – cea de acum fiind de 12,000 de persoane – în lipsa unui contingent militar american substanțial și a infratructurii, asigurată de această prezență.
Stoltenberg a spus că prețul unei retrageri prea timpurii și necoordonate poate fi foarte mare. În februarie, administrația Trump a semnat un acord cu Talibanii afgani care prevedea retragerea forțelor americane. Aceasta era însă conditionată de negocieri de pace între Talibani și guvernul afgan și de angajamentul Talibanilor că nu vor permite unor grupari teroriste cum este al-Qaeda să folosească teritoriul afgan pentru operațiuni. Convorbirile au demarat în septembrie dar fără rezultate notabile până acum, în timp ce violențele au continuat.
Presedintele ales Joe Biden a promis și el retragerea din Afganistan, precizând însă că forțe speciale, anti-terorism, vor rămâne. Republicani din Congres, între care și liderul din Senat, Mitch McConnell au avertizat administrația să nu procedeze la o retragere completă și rapidă, argumentând că ar crea un vid de putere de care pot profita teroriști.
