SUA respinge eforturile unor aliați europeni de a oferi Ucrainei o „foaie de parcurs” (road map) pentru aderarea la NATO la viitorul summit al alianței din luna iulie, ceea ce pune în lumină diviziunile din vest cu privire la statutul de după război al Kievului.
SUA, Germania și Ungaria rezistă eforturilor din partea unor țări precum Polonia și statele baltice de a oferi Kievului legături mai strânse cu NATO și declarații clare de sprijin pentru viitoarea sa aderare.
Diviziunile au apărut public la o întâlnire a miniștrilor de externe ai NATO la Bruxelles, săptămâna trecută, oficialii statelor membre urmând să petreacă următoarele două luni blocați în negocieri înainte de un summit al liderilor care va avea loc la Vilnius în iulie.
Negocierile vin pe fondul avertismentelor din partea președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, că el va participa la summit doar dacă i se vor oferi pași concreți către aderarea la NATO, cum ar fi garanții de securitate postbelice din partea membrilor NATO, odată încheiat războiul cu Rusia, sau o colaborare mai strânsă cu Alianța.
În 2008, la summitul de lua București, NATO a fost de acord că Ucraina va deveni membră la un moment dat, dar de atunci nu s-a avansat câtuși de puțin. La acea vreme, SUA au fost cele care au cerut Alianței să acorde Ucrainei un calendar concret de aderare, așa-numitul Plan de acțiune pentru aderare, dar Franța și Germania au respins asta, pe fondul îngrijorărilor că inițiativa ar provoca inutil Rusia.
Ucraina a solicitat oficial anul trecut aderarea la NATO, după invazia rusă. La fel au cerut Finlanda și Suedia – iar prima s-a alăturat Alianței la începutul acestei luni.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a prezentat luna trecută statelor membre un document care schițează oferte „practice și politice” pentru Kiev. Acestea includ schița unei noi declarații privind relația Ucrainei cu NATO, bazată pe precedenta declarație din 2008.
„Avem câteva săptămâni de negocieri dure”
Diplomații implicați în discuțiile de săptămâna trecută au spus că a existat o dezbatere tensionată între miniștrii de externe reuniți la Bruxelles cu privire la ceea ce ar trebui să i se ofere Ucrainei. Aliații au arătat diferențe vaste în abordarea lor, în contrast cu unitatea cvasi-totală a NATO de când președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat invazia Ucrainei în februarie anul trecut. „Avem câteva săptămâni de negocieri dure înainte pentru a reduce aceste lacune și a ajunge la un rezultat politic”, a spus un oficial occidental.
Toți cei 31 de membri ai alianței au fost de acord că intrarea Ucrainei în NATO nu este o opțiune pe termen scurt și că nu poate fi discutată serios în timpul războiului.
În schimb, SUA îi îndeamnă pe aliați să rămână concentrați asupra ajutorului militar, financiar și umanitar pe termen scurt pentru Ucraina, pentru a o ajuta să reziste și, în cele din urmă, să respingă invazia Rusiei. Sprijinul practic, cum ar fi livrările de muniție, ar trebui să fie principala prioritate pentru summitul de la Vilnius, au spus oficialii americani, iar discuțiile despre o potențială relație politică postbelică nu fac decât să distragă atenția de la acest obiectiv.
Washingtonul este îngrijorat de faptul că aprofundarea legăturilor în timpul războiului ar putea alimenta discursul lui Putin despre o înfruntare directă între Rusia și NATO și că Moscova ar putea escalada conflictul, inclusiv prin desfășurarea potențială a armelor nucleare.
O opțiune luată în considerare este aceea de a transforma actuala comisie NATO-Ucraina într-un consiliu NATO-Ucraina, un pas care ar ridica statutul Ucrainei de partener al alianței, implicând-o mai mult în reuniunile și consultările NATO, inclusiv prin îmbunătățirea briefing-urilor de informații. Rusia avea un astfel de format de cooperare cu NATO, care a fost suspendat din momentul invaziei.
Zelenski i-a avertizat pe liderii NATO că va participa la summitul de la Vilnius doar dacă alianța este pregătită să promoveze cooperarea concretă cu Kiev și este dispusă să discute despre garanțiile de securitate pentru Ucraina în locul apartenenței depline la alianță.
„Aș dori să le spun tuturor partenerilor noștri, care caută în mod constant compromisuri în legătură cu calea Ucrainei către NATO, că țara noastră va rămâne intransigentă în această problemă”, a spus Zelenski.
Aliații NATO se află în dezacord, de asemenea, dacă ar trebui să existe o declarație la summit separată, specifică Ucrainei, sau dacă țara ar trebui să fie menționată în declarația finală a summit-ului.
Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a spus că realizarea acestui lucru depinde atât de faptul dacă Ucraina rămâne „o națiune suverană, independentă”, cât și de adoptarea de către forțele armate ale țării a doctrinelor și practicilor standard ale NATO. „Această tranziție a început, dar avem nevoie de mai mult și trebuie să o implementăm mai repede.”
Totuși, în timp ce se afla săptămâna trecută la sediul NATO, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat reporterilor că „uşa Alianţei rămâne deschisă” pentru Ucraina. „Nu există nicio schimbare în acest sens”, a spus el.