Kârgâzstanul este singura țară din Asia Centrală în care numărul femeilor care muncesc în străinătate ca emigranțe îl depășește pe cel al bărbaților, multe dintre femei având vârsta sub 20 de ani.
Însă unii politicieni din această națiune dependentă de bani trimiși din străinătate doresc să impună restricții în ceea ce privește călătoriile femeilor tinere, necăsătorite și singure în străinătate pentru a munci.
Politicienii au argumentat că femeile tinere se confruntă adesea cu exploatarea și alte greutăți în calitate de lucrători migranți.
Luna trecută, deputata conservatoare Nadira Narmatova a dat de înțeles că femeilor nu ar trebui să li se permită să plece la muncă în străinătate până ce nu împlinesc 23 de ani.
Pe 24 mai, luând cuvântul la o discuție pe tema femeilor și migrației forței de muncă, Narmatova a criticat bărbații, care, spunea ea, își trimit soțiile și fiicele la muncă în străinătate în timp ce ei rămân acasă.
Un alt deputat conservator, Șailubek Atazov, a declarat în parlament pe 26 mai că tinerele care călătoresc singure în străinătate ar trebui să raporteze mai întâi autorităților și să explice de ce și unde intenționează să meargă.
Atazov a fost criticat anul trecut când a sugerat că femeile necăsătorite sub 23 de ani ar trebui să fie împiedicate să plece în străinătate, dacă nu sunt însoțite de părinții lor.
Această propunere a stârnit proteste din partea activiștilor, care au spus că această măsură ar încălca drepturile femeilor și au cerut demisia lui Atazov.
„Când am spus că trebuie să avem grijă de siguranța fetelor de 18 ani, ați venit în parlament în fuste mini pentru a protesta, spunând că Avem 18 ani, știm unde să mergem", a declarat Atazov, referindu-se la protestele de anul trecut, în fața legislatorilor pe 26 mai.
Femei care pun pâinea pe masă
Cele mai recente apeluri sunt un ecou al unei propuneri controversate făcute în urmă cu un deceniu de către deputatul Irgal Kadiralieva, care a sugerat că femeile sub 23 de ani nu ar trebui să poată părăsi țara fără permisiunea părinților lor.
Restricțiile de călătorie propuse de Kadiralieva li s-ar aplica doar femeilor care lucrează ca ziliere sau muncesc fără contract, nu și femeilor care au primit oferte concrete de muncă sau de studiu în străinătate.
Kadiralieva a declarat că propunerea sa își propune să le ferească pe tinerele kârgâze să devină victime ale exploatării sexuale și ale traficului de persoane.
La 30 mai, Ministerul de Externe al Kârgâzstanului a răspuns la apelurile deputaților Atazov și Narmatova spunând că astfel de restricții de călătorie pentru femei ar încălca constituția țării. Ministerul a declarat că analizează modalități de a asigura siguranța lucrătorilor migranți kârgâzi.
La fel ca în țările vecine Tadjikistan și Uzbekistan, multe gospodării din Kârgâzstanul sărăcit depind de banii trimiși acasă de cei aproximativ 1,5 milioane de migranți kârgâzi care lucrează în străinătate.
Ministrul muncii și migrației din Kârgâzstan, Kudaibergan Bazarbaev, a declarat anul trecut că numărul femeilor kârgâze care lucrează peste granițe a crescut constant din 2014.
Conform unor estimări, aproximativ 14 % dintre femeile kârgâze care lucrează în străinătate au sub 20 de ani.
Mare parte din cei aproximativ 30 000 de lucrători migranți kârgâzi din Turcia sunt femei. Multe dintre ele lucrează în sectorul hotelier și al serviciilor, precum și în case particulare, unde sunt angajate ca îngrijitoare, menajere și baby-sitter.
Creați oportunități acasă
Kanikei, o lucrătoare migrantă kârgâză care locuiește în orașul Surgut din Rusia, spune că cererea ca tinerele să nu aibă voie să călătorească decât în anumite condiții nu i-ar împiedica pe oameni să părăsească Kârgâzstanul în căutarea unui loc de muncă.
„Căutăm locuri de muncă în străinătate pentru că nu avem alternative mai bune acasă”, a declarat femeia în vârstă de 28 de ani, care, din rațiuni de siguranță, și-a dat doar prenumele.
Kanikei a părăsit de una singură Kârgâzstanul la 18 ani pentru a se duce la mătușa ei, care se stabilise în Rusia. Tatăl lui Kanikei a încetat să mai lucreze cu normă întreagă după ce a suferit un accident de muncă.
Primul loc de muncă al lui Kanikei a fost curățarea scărilor și a coridoarelor la câteva blocuri de apartamente înalte. Veniturile sale îi permiteau să trimită aproximativ 150 de dolari pe lună părinților ei din Kârgâzstan. Acum lucrează la un supermarket, unde aprovizionează rafturile cu produse.
„Nu știu ce cred unii politicieni despre tinerele migrante, dar eu văd că femeile kârgâze care lucrează aici sunt persoane decente, muncitoare, care vor doar să își ajute familiile”, a declarat Kanykei, care acum este căsătorită cu un alt migrant kârgâz. „Am vrut doar ca părinții mei și frații mei mai mici să poată cumpăra mâncare. De aceea am venit în Rusia”, afirmă ea, adăugând că mulți migranți s-ar întoarce acasă dacă ar avea de lucru și și-ar putea asigura un trai decent în Kârgâzstan.
