Linkuri accesibilitate

Suedia cântărește aderarea la NATO; urmează sfârșitul „finlandizării”?


URSS-ul nemaiexistând, Finlanda și Suedia nu mai sunt împiedicate de nimic, juridic, să intre în NATO

Dacă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, este un norvegian, în schimb vecinii Norvegiei, celelalte țări scandinave, ambele membre în UE, Suedia și Finlanda, nu fac parte din NATO, alegând să rămână neutre încă de la fondarea Alianței trans-atlantice în 1949.

Suedia cântărește aderarea la NATO; urmează sfârșitul „finlandizării”?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:01 0:00
Link direct

Acum însă, suedezii se arată din ce în ce mai favorabili aderării la NATO. Sprijinul pentru eventuala aderare a Suediei la NATO este mult în creștere, potrivit unui sondaj efectuat în decembrie și publicat duminică de ziarul Dagens Nyheter. Potrivit sondajului, 33% dintre respondenți s-au arătat în favoarea candidaturii la aderarea la NATO, în timp ce 35% dintre cei chestionați s-au opus și aproximativ același număr s-au declarat nehotărâți.

Prin comparație, 50% se opuseseră unei cereri de aderare la NATO în urmă cu doar cinci ani, potrivit unui sondaj similar efectuat atunci. În decembrie anul trecut, democrații suedezi, al doilea cel mai mare partid de opoziție din țară, au adoptat aceeași poziție față de NATO ca și restul opoziției, inclusiv Partidul de centru, creștin-democrații și liberalii.

Șefa diplomației suedeze Ann Linde (SDP) a criticat însă această așa-numită „opțiune NATO”. Potrivit ei, o astfel de opțiune nu ar fi în interesul Suediei și șubrezește securitatea și politica externă a țării. Vorbind la o conferință de securitate, Linde a spus că Suedia își va păstra politica de nealiniere militară.

Ce a fost „finlandizarea”

In cazul Finlandei vecine, neutralitatea a fost chiar o condiție impusă de URSS. De altfel, termenul de „finlandizare” vine de la situația de vasalitate și de neutralitate forțată impusă Finlandei de către URSS de-a lungul Războiului Rece. Dar mai vine și de la istoria particulară a Finlandei în contextul dificilei sale conviețuiri cu imperiala Rusie și apoi cu URSS-ul. „Finlandizare” desemnează astfel subterfugiile prin care o națiune mică poate supraviețui în vecinătatea unei mari puteri agresive fără a fi înghițită, dar renunțând la o parte din drepturile sale suverane. Nu se poate uita că Finlanda a devenit independentă de Rusia, cu sprijin german, abia în 1917.

Finlanda a fost apoi invadată de URSS în 1941. La încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, cu Germania învinsă și puterile occidentale aliate cu Stalin, Finlanda a înțeles că nimeni nu îi va mai garanta independența. În 1948, guvernul de la Helsinki a semnat un tratat de „prietenie și cooperare” cu URSS-ul, prin care Finlanda se angaja să rămână neutră și să nu intre în niciun fel de alianță. Așa se face că Finlanda nu a participat la Planul Marshall.

Acum însă, URSS-ul nemaiexistând, Finlanda nu mai este împiedicată de nimic, juridic, să intre în NATO. Cel mai probabil însă, dacă se ia această decizie, ar face-o simultan cu Suedia, pentru a împiedica fragilizarea „blocului scandinav” în fața puternicului vecin de la răsărit.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Vezi comentarii (3)

Acest forum a fost închis

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

XS
SM
MD
LG