Otaci, 19 iunie 2020. Scara unui bloc de locuințe cu nouă etaje se prăbușește, fără să facă victime. Locatarii au fost evacuați cu doar câteva ore înainte. La doi ani de atunci, doar ruinele mai amintesc de dezastru.

Atunci, scăpați teferi printr-un noroc, dar rămași pe drumuri, oamenii au trebuit să fie ajutați cumva. Și nimeni nu a mai apucat să se preocupe de cealaltă problemă gravă – neglijența și indiferența celor care se făceau responsabili de cele întâmplate.

Foștii locatari n-au primit nici până astăzi un răspuns clar – de ce casa lor s-a făcut una cu pământul… Ce e de făcut cu blocurile sovietice, tot mai dărăpănate de-a lungul unei nesfârșite tranziții?

Urmăriți întregul episod aici:

De la zero, după prăbușire

Soții Pleșco au locuit în fostul apartament 30 de ani. Acum stau la fiică, la câteva sute de metri de locul prăbușirii. Consolați, oarecum, că au scăpat cu viață. Din partea autorităților au primit aproximativ 15 mii de dolari, ca despăgubiri. Cu acești bani nici n-au avut cum să-și cumpere o locuință, spune Maria Pleșco:

„Șoproane de 18, 20 mii de dolari. Comparativ cu apartamentul nostru, diferența era ca dintre cer și pământ.”

Imediat după prăbușire, casele din Otaci s-au scumpit cu cel puțin 30%. Guvernul a alocat peste 15 milioane de lei pentru despăgubirea locatarilor, dar banii primiți n-au fost suficienți pentru procurarea unor locuințe noi.

Elena Avaeva este mamă singură. Lucrează vânzătoare într-un magazin local. La doi ani de la prăbușire încă face reparație în casa cumpărată împreună cu părinții ei, care, la fel, locuiau în acel bloc.

„A fost un șoc. Conștientizam în acel moment că am rămas fără nimic. Prima noapte n-am putut adormi. Era o frică foarte mare. Mă năpădeau multe gânduri: ce, cum, unde, de ce? Chiar și acum, după doi ani, e încă dureros, e nedrept... Ce m-a ajutat? În primul rând... copiii care au rămas fără acoperiș, dezbrăcați, fără lucruri elementare. Nu am avut opțiunea să mă las păgubașă. Dacă mă dau bătută, cine ne va ajuta?”, spune Elena Avaeva.

Blocuri gemene celui prăbușit- aceleași riscuri

Toate au fost construite la sfârșitul anilor ’80, începutul anilor ’90. Prezintă acum semne evidente de uzură, asemănătoare celor din blocul prăbușit, dar zeci de familii continuă să trăiască în ele.

Una din cele două case rămase este inspectată de același Igor Bordian, inspectorul în construcții care în 2019 a evacuat zeci de oameni cu câteva ore înainte de prăbușire.

Inspectorul susține că, după privatizare, clădirile au rămas ale nimănui: „Noi am privatizat apartamentele în interior, dar pereții exteriori - mămuca știe. Casele au rămas ale nimănui. Este un pericol, este o alarmă în toată republica”, susține Igor Bordian, inspector principal, Direcția supraveghere tehnică Nord. Casele degradează, în primul rând, din cauza nepăsării proprietarilor, crede el:

„Iată, uitați-vă, suntem la etajul 9. Noi vrem ca această casă să țină, să nu să se prăbușească. Putem să vedem pe loc cum e aici... dacă cresc și buruieni aici.”

Ca să preîntâmpine scenariul prăbușirii, inspectorul Igor Bordian încearcă să convingă pe de o parte autoritățile, iar pe de altă parte locatarii să reabiliteze clădirile.

„Slavă Domnului că n-au fost victime. De aceea, acum ne gândim măcar să ne uităm la fiecare bloc. Cine va lua asupra sa răspunderea să semneze că acea casă e bună? Nimeni”, constată Igor Bordian.

Doi ani de la prăbușire - ancheta trenează

În 2019, a doua zi după prăbușire, procurorii au pornit o anchetă penală. Investigația privind nerespectarea normelor de siguranță a blocului continuă și acum. Procurorul de caz, Liliana Moraru, spune că, pentru a trimite dosarul în judecată, este necesară expertiza tehnică a blocului. Un detaliu lipsă în rechizitoriul acuzatoarei.

Centrul Național de Expertize Judiciare a refuzat să ne ofere informații despre mersul investigațiilor. Așa că nu este clar când va fi gata expertiza tehnică. Acest document ar urma să scoată la suprafață toate cauzele prăbușirii. Între timp, reprezentanți ai autorităților locale strâng din umeri.

Majoritatea blocurilor de locuit din Republica Moldova au fost construite încă în perioada sovietică. Multe dintre ele au deja termenul de exploatare depășit. Fără o întreținere potrivită, clădirile ajung într-o stare în care singura opțiune este demolarea lor.

Aici, un interviu cu autorii documentarului, Nicu Gușan și Liliana Botnariuc:

Următorul documentar din seria „Pur și Simplu, Moldova” apare în ajunul marcării celor 30 de ani de independență a Republicii Moldova.